Cea mai mare problemă a elevilor la școala online: lipsa competențelor digitale ale profesorilor

Cea mai mare problemă cu care elevii (50,4%) s-au confruntat în perioada orelor online este lipsa competențelor digitale în rândul cadrelor didactice, dar și dezinteresul acestora privind predarea online, arată un raport făcut de Consiliul Național al Elevilor, privind debutul anul școlar 2020-2021, făcut din perspectiva elevilor, prin cosultarea a 13.000 de respondenți.

87,5% dintre ei provin din mediul urban și 12, 5% din rural. 

Pe locul doi, printre nemulțumirile elevilor, se află dezinteresul profesorilor. 

Abia apoi urmează lipsa condițiilor pentru desfășurarea propriu-zisă a școlii online: lipsa unei platforme de e-learning, lipsa conexiunii la internet și lipsa de aparatură tehnică. 

Astfel, 40,7% dintre elevii respondenți consideră că lipsa   infrastructurii pentru școala de acasă, în speță – dispozitive conectate la o rețea de Internet privează o bună parte dintre beneficiarii primai ai educației de dreptul la învățătură.

Peste 27% dintre elevi afirmă că o problemă majoră în cadrul orelor online este lipsa unei platforme unice de e-learning pe care profesorul să poată interacționa cu elevii, dar și pe care să găsească materialele didactice de la clasă.

Din totalul respondenților, 40,8% au declarat că și-ar dori reluarea cursurilor în format fizic, dacă va fi posibilă respectarea măsurilor de siguranță impuse de autorități.

Un procent de 30,3% dintre respondenți au declarat faptul că preferă reluarea cursurilor în sistem hibrid – disciplinele de profil să fie studiate fizic, iar celelalte online.

Un procent mai mic, de 15,5% declară că își doresc reluarea cursurilor în sistem exclusiv online, iar restul a declarat că preferă reluarea cursurilor în sistem hibrid – fizic și online, prin împărțirea clasei în grupe, astfel încât să se păstreze distanțarea socială.

 

Peste jumătate (50,7%) dintre respondenții chestionarului consideră că, în cazul continuării învățării online, este necesară adaptarea curriculei naționale, astfel încât orele virtuale să pună accentul pe asimilarea conținuturilor de bază din materie. Totodată, 49,6% dintre elevi afirmă că este necesară formarea cadrelor didactice în contextul asimilării competențelor digitale pentru educația online. Peste 40% dintre respondenți susțin că este nevoie de o platformă unică de învățare online la nivel național, pe care să poată regăsi și materialele didactice de la clasă, iar 34% dintre elevi cred că prioritatea principală pentru ca învățarea online să fie calitativă este dotarea cu dispozitive conectate la o rețea de Internet.

 

 

Ce spun elevii despre școala online

„Școala online nu m-a ajutat cu nimic în perioada martie-iunie, deși am susținut Evaluarea Națională. Tot ce am reușit să învăț a fost de prin caiete sau de pe internet.”

„În timpul cursurilor online conexiunea este proastă, profesorii nu se aud bine de nenumărate ori, iar noi nu mai înțelegem nimic din cursurile online, darămite să mai și învățăm ceva din ele. Eu una propun să ni se scadă din materii și să rămânem numai cu cele 7 materii de bază.”

„Învățatul în mediul online este ceva nou, dar nu imposibil, însă asta nu înseamna că nu ne afectează – în special pe cei din anii terminali, dar șii pe noi, ceilalți. Informația este mai greu de asimilat și prea multă pentru sistemul online. Problema  cea mai mare este că putem termina anul cu lacune mari sau materia făcută pe jumătate sau în grabă, iar de recuperat este imposibil.”

„Consider că școala online nu este eficientă la nivelul de pregătire al cadrelor didactice din România, plus ca petreci foarte mult timp în fața unui monitor, ceea ce, din punct de vedere al sănătății, este dăunător. Dotările școlilor ar trebui îmbunătățite, pentru a putea să se țină și cursuri fizice.”

Recomandările făcute de Consiliul Național al Elevilor:

Pe termen scurt, este esențială realizarea unei formări de bază a cadrelor didactice în domeniul tehnologiei și informației, pentru a putea deprinde un set minim de cunoștințe necesare operării dispozitivelor conectate la internet.
Pe termen lung, includerea unui modul comprehensiv de educație digitală în formarea continuă a profesorilor și-a dovedit necesitatea, întrucât aceste competențe s-au dovedit a fi indispensabile pentru toți actorii din sistemul educațional;
Realizarea, în regim de urgență, a unei noi analize privind numărul de elevi care nu au acces la internet, folosind indicatori realiști, pentru a avea un set de date clare în ceea ce privește necesarul de dispozitive conectate la internet care vor fi achiziționate de către Guvernul României;
În cazul începerii cursurilor într-un format care presupune prezența fizică a elevilor la cursuri, solicităm modernizarea infrastructurii sanitare din unitățile de învățământ, astfel încât riscul de infectare să fie micșorat prin implementarea măsurilor preventive, precum igienizarea constantă a mâinilor;
Dotarea sălilor de clasă cu infrastructură audio-video care să permită atât realizarea orelor de curs online-offline simultan, cât și înregistrarea acestora, pentru a putea fi vizionate de către elevi ulterior;
Realizarea, de către experții din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, a unei platforme de e-learning, care să permită comunicarea elev-profesor și să conțină resurse educaționale accesibile tuturor elevilor, conform art. 70 din Legea Educației Naționale nr. 1/2011;
Elaborarea unui set de standarde de calitate pentru predarea online, a căror respectare să fie monitorizată de către Ministerul Educației și Cercetării, prin intermediul Inspectoratelor Școlare Județene;
Adaptarea scenariilor privind redeschiderea școlilor, în funcție de contextul local, în urma unei analize privind infrastructura și resursele disponibile. Decizia finală privind începerea anului școlar ar trebui să aparțină unei comisii de la nivel județean, condusă de Inspectoratele Școlare Județene și din care să facă parte reprezentanți ai autorităților locale, ai elevilor, profesorilor și părinților.

 

Sursa: europalibera.org