Ce filme le plac presedintilor?

TVR Cultural va propune pentru week-end un film documentar din care veti afla care sunt preferintele in materie de film ale presedintilor americani. Inca de pe vremea cand presedintele Woodrow Wilson asista, in 1915, la o proiectie privata cu 'Nasterea unei natiuni' al lui D.W. Griffith, filmul a inceput sa devina o permanenta a vietii locatarilor de la Casa Alba. Avandu-l ca povestitor pe actorul Martin Sheen, documentarul Filmele presedintilor (ALL THE PRESIDENTS’ MOVIES - SUA - Canada, 2003) dezvaluie preferintele cinematografice ale presedintilor americani, de la Eisenhower, la George W. Bush.

Eisenhower era indragostit de westernuri, dar nu urmarea filmele lui Robert Mitchum din cauza dispretului pe care il arata talentului actorilor din perioada de sfarsit a anilor ’40. Filmul favorit al lui Lyndon Johnson era un documentar de 10 minute despre drumul sau spre presedintie. Gerald Ford a adormit in timpul premierei filmului de desene animate Pantera Roz, si, trezindu-se la final, s-a aratat extrem de uimit ca membrii familiei sale au putut sa urmareasca un desen animat de doua ore.
Intr-o seara, impreuna cu omul sau de incredere, JFK s-a strecurat intr-o sala de cinema pentru a urmari Spartacus (Casa Alba nu detinea echipament de proiectie pe 77 mm). Presedintele Jimmy Carter (1977-1981) urmarea un film cam la trei zile.
Fischer a proiectat filme la Casa Alba si Camp David pentru nu mai putin de 7 presedinti, de la Dwight D. Eisenhower pana la Ronald Reagan. Inca din prima zi, el a inceput sa tina un jurnal al filmelor pe care presedintii le urmareau si impreuna cu cine le urmareau. Peste ani de zile, aceste jurnale au devenit punctele de temelie ale acestui film documentar de trei ore (la TVR Cultural, filmul documentar va fi difuzat in trei parti) care face un tur al salii de proiectie de la Casa Alba, dar ofera si amanunte despre cum au gandit si simtit cei mai puternici oameni ai lumii.
Este un excelent film de televiziune, mai ales pentru ca reprezinta un mix spectaculos si ingenios de lucruri neconsistente, poate chiar neserioase, dar cu o puternica introspectie a psihicului unor presedinti. Poate vorbele lui Bill Clinton sumarizeaza cel mai bine ce inseamna documentarul: Cea mai tare parte a Casei Albe este teatrul...