CCR: Retragerea căii de atac din legea SIIJ este neconstituțională

Judecătorii Curții Constituționale au stabilit, marți, că dispoziții din Legea numărul 304/2004, referitoare la Secția de investigarea a infracțiunilor din justiție (SIIJ) încalcă Legea fundamentală. CCR reclamă „modul deficitar al legiuitorului de a reglementa”.

Prin această decizie CCR arată că Secția Specială (SIIJ) de anchetare a magistraților nu poate retrage căile de atac deja formulate în fața instanței, iar procurorul-șef al Secției nu poate fi considerat întotdeauna procuror ierarhic superior.

Decizia vine însă prea târziu pentru că atât Viorel Hrebenciuc, cât și Sebastian Ghiță au scăpat de dosarele penale după ce SIIJ, condusă la acea vreme de actualul judecătorul constituțional Gheorghe Stan, a retras apelurile formulate anterior de DNA.

„A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.88 indice 1 alin.(6) și art.88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituționale”, conform unui comunicat transmis de CCR.

Este vorba despre articolul 88 indice 1 alineatul (6) care stabilește că „ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior“ în cazul infracțiunilor de competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, prin acesta se înțelege procurorul șef al secției, inclusiv în cazul soluțiilor dispuse anterior operaționalizării acesteia”.

Cel de-al doilea text de lege declarat neconstituțional prevede că „Atribuțiile Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție sunt următoarele: (...) d) exercitarea și retragerea căilor de atac în cauzele de competența Secției, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării acesteia potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție”.

Pentru a pronunța soluția de admitere a excepției de neconstituționalitate referitoare la textele mai sus redate, Curtea a reținut încălcarea prevederilor constituționale cuprinse în art.1 alin.(5) referitor la claritatea și previzibilitatea legii, precum și în art.131 alin.(1) și în art.132 alin.(1) cu referire la principiul legalității și controlului ierarhic în virtutea cărora funcționează Ministerul Public.

„Cu privire la dispozițiile art.88 indice 1 alin.(6) din Legea nr.304/2004, Curtea a reținut că definirea procurorului-șef al S.I.I.J. ca ”procuror ierarhic superior” în toate cazurile și cu privire la toate aspectele procedurale pe care le implică urmărirea penală a infracţiunilor de competenţa Secţiei înlătură regimul juridic corespunzător statutului de procuror ierarhic superior al procurorilor cu funcții de conducere din cadrul S.I.I.J., lipsind de efecte juridice calitatea de procuror-șef adjunct al secției sau de procuror-șef al unei structuri din interiorul secției (birou/serviciu)”, conform CCR.

În ceea ce privește stabilirea calității de procuror ierarhic superior ”inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”, Curtea a constatat că noțiunea de ”procuror ierarhic superior” vizează întotdeauna poziția într-o ierarhie, determinată prin raportare la o anumită structură organizatorică și nicidecum prin raportare la ”soluțiile dispuse” în cauzele înregistrate pe rolul unui anumit parchet.

„Modul deficitar în care legiuitorul reglementează o situație tranzitorie încalcă principiul controlului ierarhic, întrucât stabilește în competența procurorului-șef al S.I.I.J. controlul asupra activității unor procurori din afara acestei secții cu privire la actele dispuse de aceștia în cauzele care ulterior au fost transferate în competența S.I.I.J”, explică CCR.

Cu privire la dispozițiile art.88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004, prin modul de reglementare a competenței SIIJ referitoare la promovarea și retragerea căilor de atac, „rezultă că această secție, evaluând legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești pronunțate, exercită, implicit, un control asupra activității procurorului de ședință”.

„Dispozițiile legale criticate atribuie S.I.I.J. un statut special, preeminent față de celelalte structuri de parchet din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Secția Judiciară) și, totodată, o poziție supraordonată în ierarhia Ministerului Public, cu încălcarea art.132 din Constituție, care consacră principiul controlului ierarhic în cadrul acestei autorități publice”, menționează CCR.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Sursa: europalibera.org