CCR: 6 mai, dezbaterea sesizării Avocatului Poporului împotriva decretului de instituire a stării de urgență

Curtea Constituțională va dezbate pe 6 mai sesizările făcute de Avocatul Poporului la actul normativ în baza căruia președintele Klaus Iohannis a instituit starea de urgență, a transmis pentru Europa liberă purtătorul de cuvânt al CCR. 

E vorba de  excepțiile privind prevederile OUG nr.36/2020 iar alta ref la dispozițiile art.9, art.14 lit. c ind. 1 - lit. f din OUG nr.1/1999 si OUG nr.34/2020, transmite sursa citată. 

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu mai multe excepții de neconstituționalitate privind ordonanța de urgență care legiferează regimul stării de urgență.

Astfel, Renate Weber menționează mai multe articole din privind starea de urgență și ordonanța care modifică primul document sunt neconstituționale pentru că „i se permite președintelui să legifereze în domenii pentru care Legea fundamentală cere intervenția legiuitorul primar”.

„Exigențele statului de drept impun ca garanțiile juridice ale drepturilor prevăzute de Constituție în beneficiul cetățenilor să fie utilizate potrivit scopului pentru care au fost instituite”, arată Avocatului Poporului.

Prevederile, spune Renate Weber,  „sunt neconstituționale, întrucât permit Președintelui României să legifereze în domenii pentru care Legea fundamentală cere intervenția legiuitorului primar sau a celui delegat prin modificarea unor legi organice și prin restrângerea efectivă a exercițiului drepturilor omului”.

Mai exact, Avocatul Poporului consideră că „dacă legiuitorul constituant ar fi considerat că prin decret, ca act administrativ normativ, Președintele poate legifera în perioada stării de urgență sau de asediu, ar fi prevăzut în mod expres un tip de delegare legislativă, așa cum a reglementat-o în cazul celeilalte autorități executive, Guvernul.”

În cadrul analizei textelor legale menționate, Avocatul Poporului apreciază că art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările și completările ulterioare, „este formulat într-un mod atât de general, încât normele legale sunt lipsite total de previzibilitate și claritate, ceea ce determină imposibilitatea destinatarului legii, și anume, persoana care ar încălca prevederile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999, de a-și stabili conduita de urmat, în lipsa unei descrieri riguroase a unei fapte contravenționale.” 

Citește și:

CORONAVIRUS LIVEBLOG. Ce se întâmplă în România și în lume. Informații verificate

Sursa: europalibera.org