Una dintre metodele destul de frecvente de preparare a alimentelor este prăjirea acestora. Clar, nu ar trebui să ducem o viață sedentară și să consumăm doar alimente astfel preparate, dar e important ca atunci când totuși o facem să ne luăm câteva precauții pentru a fi siguri că prăjim cât mai sănătos cu putință. Se știe, de exemplu, că prăjitul cu ulei refolosit sau grăsimi alterate, dincolo de faptul că dau un gust neplăcut mâncării, pot fi dăunătoare sănătății.
Unul dintre cele mai obișnuite și mai populare feluri de prăjire a alimentelor este gătirea lor în friteuză. În mod normal, sunt trei tipuri diferite de friteuze: primele sunt cele manuale, care constau într-un recipient și un coș de oțel inoxidabil, la care trebuie să controlăm noi temperatura uleiului. Mai avem apoi friteuzele electrice, cu termostat încorporat pentru controlul temperaturii uleiului și, nu în cele din urmă, avem friteuzele care funcționează cu cantități foarte mici de ulei și care prăjesc lent alimentele.
Cel mai important aspect la prăjitul alimentelor în friteuză, mai ales la primele două tipuri amintite, este uleiul. Recomandabil ar fi să folosim întotdeauna ulei de măsline la gătitul în friteuză, dar, dacă acest lucru nu este posibil, și uleiul de floarea soarelui de tip „high oleic” este bun. Ambele produc o crustă la suprafața alimentelor care împiedică impregnarea acestora cu prea multă grăsime și se mențin suculente la interior. În plus, sunt uleiuri mai stabile, suportă mai bine temperaturile înalte din friteuză și care întârzie cel mai mult timp în a se descompune.
În aceste uleiuri, prezența acidului oleic le conferă o mai mare stabilitate, comparativ cu restul grăsimilor, cum ar fi uleiurile de floarea soarlui, porumb sau soia. Acestor uleiuri, temperaturile ridicate le provoacă o rapidă oxidare și alterare ulterioară. În plus, uleiul de măsline și cel de floarea soarelui „high oleic” vor forma mai puțină spumă în friteuză decât alte tipuri de ulei.
Un alt sfat de ținut seama atunci când prăjim la friteuză este să nu amestecăm niciodată mai multe tipuri de ulei, în ciuda faptului că unii producători de friteuze recomandă acest lucru. Fiecare tip de ulei are un punct de fierbere diferit, care va da loc formării de substanțe toxice când uleiul care rezistă mai puțin la temperaturi înalte va începe să se ardă.
Nu trebuie nici să adăugăm ulei proaspăt peste ulei uzat în friteuză. Uleiul ars nu este regenerabil dacă-l amestecăm cu ulei curat. Nici supraîncălzirea uleiurilor în friteuză nu este recomandabil. Temperatura optimă pentru prăjit în friteuză este între 160 și 180 de grade. Nu trebuie depășite aceste valori, mai ales dacă uleiul folosit nu este de măsline. Uleiurile din semințe n-ar trebui să depășească nici măcar 160 de grade și ar trebui folosite o singură dată, ceea ce, în timp, duce la o risipă mai mare de bani decât dacă am cumpăra ulei de măsline.
Înainte de a adăuga alimente în friteuză trebuie să ne asigurăm că acestea sunt uscate, nu umede. Apa de pe suprafața lor favorizează descompunerea uleiului, putând duce la reacții nedorite.
Ideal ar fi ca, după fiecare folosire, uleiul să fie filtrat înainte de a fi utilizat din nou. Astfel, eliminăm resturi de alimente care favorizează descompunerea și oxidarea uleiului.
Plus că nu orice alimente sunt pretabile la a fi prăjite în friteuză. Știm cu toții că prăjirea de pește în friteuză lasă atât uleiul folosit cât și friteuza impregnate cu gustul și aroma de pește. Orice am găti după aceea, ar avea, inevitabil, gust de pește.
Web site realizat de Dow Media servicii Web Design | Gazduire Web furnizata de SpeedHost.ro