Klaus Iohannis va fi primul președinte care va vizita Republica Moldova după câștigarea alegerilor prezidențiale de Maia Sandu. Au trecut aproape șase ani de la ultima vizită a președintelui României peste Prut. Klaus Iohannis a evitat în acest fel să legitimeze politica fostului președinte Igor Dodon. Într-un moment dificil la Chișinău, cu un guvern demisionar, Klaus Iohannis va încerca să transmită mesaje importante legate de relațiile dintre cele două state și viitorul pro-european al Republicii Moldova. Cuvântul principal îl reprezintă reforma. După care vine sprijinul economic și sanitar, dar și discutarea problemei transnistrene.
Vizita oficială poate fi descrisă ca una simbolică, de relansare a relațiilor între România și Republica Moldova. După cei șase ani în care președintele Iohannis a refuzat să traverseze Prutul, prezența Maiei Sandu în funcția de președinte poate să reprezinte o garanție a progreselor democratice și a reluării traseului european suspendat de Igor Dodon. România are și ea o serie de așteptări de la mandatul prezidențial al Maiei Sandu.
Mesajul transmis de la București apare fără îndoială ca un „semnal de sprijin” pentru Maia Sandu și proiectul său politic, au explicat surse diplomatice pentru Europa Liberă.
„Este o vizită necesară, un contact la cel mai înalt nivel anunță un nou pachet în ceea ce privește relațiile cu Republica Moldova. Era absolut obligatoriu și e foarte bine că președintele României și-a asumat această responsabilitate de a face diferența în ceea ce privește modificarea fundamentală la cel mai înalt în Republica Moldova prin faptul că Maia Sandu a devenit șeful statului”, susține și fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu.
De la Chișinău, așteptările sunt „mari”. Republica Moldova se află într-o situație de instabilitate politică, guvernul a demisionat într-o tentativă de forțare a alegerilor anticipate. Fostul premier Ion Chicu și-a depus demisia în urmă cu șase zile, chiar înainte să fie votată o moțiune de cenzură.
„Este o vizită importantă, așteptată la Chișinău, președintele Iohannis nu a fost în Republica Moldova de șase ani și evident că această vizită are și o importanță simbolică. E prima vizită a unui șef de stat după inaugurarea președintei Maia Sandu. Așteptările noastre sunt mari”, a declarat pentru Europa Liberă directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene de la Chișinău, Iulian Groza.
Ultima vizită a președintelui Iohannis în Republica Moldova a avut loc în februarie 2015, la scurt timp după câștigarea primului mandat de președinte.
România cere reformă în Republica Moldova
Partea română va insista în discuțiile de la Chișinău asupra reformelor instituționale, a efortului de democratizare și de aplicare a principiilor statului de drept.
„Este foarte important procesul de reformă internă pe zonele foarte sensibile: justiție, anticorupție, unde noi putem să dăm expertiză și avem o practică care e consolidată la nivel european. Reformarea instituțiilor administrației este o altă temă de discuție”, au subliniat surse diplomatice pentru Europa Liberă.
România caută astfel un partener în viitorul guvern de la Chișinău, spun sursele citate, dar un guvern care să se alinieze politicii promovate de Maia Sandu.
„Este o ocazie importantă de a relansa relațiile bilaterale, strategice între Republica Moldova și România la nivelul președinților. În Republica Moldova, situația Guvernului este complicată, dar la nivelul președinților pot să fie relansate mai multe proiecte, inițiative”, crede Iulian Groza.
Suport economic din partea României dacă se aplică reformele
Instalarea unui guvern democratic, pro-occidental și apropiat de Maia Sandu reprezintă o primă condiție pentru consolidarea legăturilor între România și Republica Moldova. Cu un plan de reformă bine pus la punct și fără ezitări din partea Chișinăului, se poate trece în faza a doua: sprijinul economic din partea României.
„Trebuie să se pună bazele unui proiect de substanță, care urmează să fie apoi concretizat de instituțiile direct responsabile, agreat și de București și de Chișinău, un road-map pe termen mediu și lung între cele două state”, este poziția lui Cristian Diaconescu.
Fostul ministru de externe consideră că cel mai important aspect care trebuie îmbunătățit în perioada următoare îl reprezintă prezența economică și investițională. Pachetul economic trebuie să primească „substanță”, este opinia lui Diaconescu.
„A fost imposibil să se lucreze cu guvernul anterior de la Chișinău”, spun sursele diplomatice citate. Partea română este conștientă de provocările cărora Maia Sandu trebuie să le facă față. Ea are legitimitatea votului, dar nu are în realitate foarte multe puteri, nu are practic suficiente pârghii ca să poată acționa. Ca să poată lucra efectiv, să poată aplica proiecte de dezvoltare, are nevoie alături de un guvern reformator.
Pe agenda discuțiilor se vor afla și proiectele economice, unele strategice, pe care România dorește să le demareze sau să le dea un impuls dacă ele au intrat într-o fază de stagnare.
„Președintele Iohannis va anunța un pachet consistent de sprijin, se va discuta și despre gestionarea pandemiei de COVID-19, la ei este o situație mult mai gravă decât la noi. Se va discuta și pe zona de vaccinare, sigur vom ajuta cu echipament medical și medicamente. Nu credem că o să mai fie nevoie de echipe medicale”, au precizat pentru Europa Liberă surse diplomatice.
Iulian Groza vorbește despre criza sanitară din Republica Moldova, iar speranțele sunt îndreptate tot spre București.
„Orice suport din partea României este foarte important. Știm că președintele Iohannis nu vine de unul singur la Chișinău, ci cu un sprijin pe care cetățenii Republicii Moldova îl așteaptă. Mă refer la suportul pentru gestionarea acestei crize pandemice”, afirmă directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene.
Expertul din Republica Moldova menționează și proiectele strategice care ar trebui impulsionate.
„Avem nevoie de mai multe legături între cele două maluri ale râului Prut, poduri, drumuri. Se discută de mai mult timp de reabilitarea podurilor, avem nevoie de un tren european care să conecteze Chișinăul cu Bucureștiul și alte orașe din România și cu alte state din Europa, proiecte energetice strategice care pot să fie acum operaționalizate, mă refer la operaționalizarea gazoductului Iași – Chișinău, dar și alte proiecte pentru securitatea pe zona energetică”, a adăugat Iulian Groza.
Recomandarea acestuia pentru președintele Iohannis este să ofere mai multe vaccinuri pentru Republica Moldova din cota primită de România de la Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, mesajul ar fi „important și simbolic”, în contextul crizei sanitare din Republica Moldova.
Reformă, ajutor economic, un „dezgheț” în relația Chișinăului cu UE
Al treilea element al discuțiilor de la întâlnirea președintelui Iohannis cu Maia Sandu îl constituie reluarea parcursului european de către Republica Moldova. Cu un guvern reformator, sprijin economic din partea României, Republica Moldova ar trebui să își întărească poziția pro-europeană și democratică.
În acest demers, Cristian Diaconescu crede că România este „statul cel mai îndrituit și legitim” pentru a restabili relația între Chișinău și Uniunea Europeană. „Un dezgheț este absolut obligatoriu din punct de vedere politic și economic”, adaugă el.
Diplomatul avertizează însă autoritățile de la Chișinău că trebuie să vină cu un mesaj ferm pentru linia pe care se înscriu.
„Este vorba de relația politică și de atitudine fundamentală din partea Republicii Moldova. Chișinăul dorește să redevină un partener al Uniunii Europene? Din acest punct de vedere, relația este cât se poate de necesară și România va face toate demersurile ca această decizie să fie concretizată. Autoritățile din Republica Moldova trebuie să se hotărască fundamental în legătură cu opțiunile pe care le au”, a declarat Cristian Diaconescu pentru Europa Liberă.
De la Chișinău, România este percepută de unii analiști drept avocatul natural pentru „subiectul legat de Uniunea Europeană”. Iulian Groza consideră că prioritatea mandatului Maiei Sandu va fi scoaterea Republicii Moldova din izolare și îmbunătățirea relației cu România și Ucraina.
Problema transnistreană. Subiect tabu sau pe masa discuțiilor?
Sursele Europa Liberă confirmă că problema transnistreană se va afla pe masa discuțiilor președintelui Iohannis cu Maia Sandu. Potrivit acestora, „nu este subiectul central al vizitei, dar este un subiect important, o chestiune de securitate pentru România și Republica Moldova”.
În mesajele transmise dinspre București a fost introdus în ultimul an un nou element. Pe lângă păstrarea granițelor internaționale recunoscute ale Republicii Moldova, partea română insistă și pentru „neafectarea vectorului pro-european al Republicii Moldova”. România nu dorește ca traseul de parcurs pentru rezolvarea problemei transnistrene să afecteze orientarea de politică externă și de securitate a Republicii Moldova, susțin sursele diplomatice.
Cristian Diaconescu susține că temele sensibile nu pot lipsi dintr-o discuție de substanță între București și Chișinău.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat la începutul acestei luni, aflat în vizită la Chișinău, că Moscova încalcă integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova prin menținerea trupelor în Transnistria. Ministerul de Externe rus a respins acuzațiile lui Jens Stoltenberg și a replicat că „trupele pacificatoare rusești se află în regiunea transnistreană în mod legal”.
„E un semnal de alertă extrem de preocupant care privește în egală măsură autoritățile din România și din Republica Moldova. Faptul că la nivelul NATO există această îngrijorare poate avea și o latură interesantă, că interesul NATO față de această zonă nu s-a diminuat. Dar din dialogul bilateral astfel de teme nu pot să lipsească. Cooperarea în explicitarea pozițiilor celor două state este una necesară. E o formă de a privi situația în față și de a înțelege fiecare interesele legitime, inclusiv cele de securitate și de stabilitate regională”, afirmă Cristian Diaconescu.
Cum arăta programul vizitei la Chișinău
11.30 Ceremonia primirii oficiale la președinția Republicii Moldova
11.45 Convorbiri tete-a-tete Klaus Iohannis – Maia Sandu
12.30 Convorbiri oficiale, cu participarea membrilor celor două delegații
13.05 Declarații comune de presă
„Cei doi Președinți urmează să adopte o Declarație comună prin care se urmărește consolidarea parteneriatului strategic bilateral, reafirmând relația specială dintre București și Chișinău la aniversarea, în 2020, a zece ani de la semnarea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, precum și angajamentul Republicii Moldova de a urma parcursul european și de a implementa reformele democratice necesare în acest sens”, se arată în comunicatul transmis de Administrația Prezidențială de la București înaintea vizitei din Republica Moldova.
Sursa: europalibera.org
Web site realizat de Dow Media servicii Web Design | Gazduire Web furnizata de SpeedHost.ro