Aurescu, întâlniri cu președinții Curții Penale Internaționale și Curții Internaționale de Justiție

Ministrul român al Afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a avut luni întâlniri cu președintele Curții Penale Internaționale (CPI), Chile Eboe-Osuji, și cu președintele Curții Internaționale de Justiție (CIJ), Abdulqawi Ahmed Yusuf, în cadrul vizitei oficiale pe care a efectuat-o în Regatul Țărilor de Jos. 

În dialogul cu președintele CPI, Chile Eboe-Osuji, au fost trecute în revistă problemele de actualitate de pe agenda Curții, precum procesul de revizuire a activității acesteia, pregătirea celei de-a 19-a sesiuni a Adunării Statelor Părți la Statutul de la Roma din decembrie 2020 și alte teme de interes comun. 

Ministrul Bogdan Aurescu a reconfirmat sprijinul României pentru rolul Curții Penale Internaționale, ca instrument esențial de combatere a impunității pentru cele mai grave infracțiuni. El a donat din partea guvernului român un tablou înfățișându-l pe Vespasian Pella (1897-1952), diplomat și jurist român de înalt  prestigiu internațional din perioada interbelică, unul dintre „părinții fondatori” ai conceptului de curte penală internațională cu caracter permanent și promotor asiduu al înființării unei astfel de curți.

De asemenea, Pella este considerat unul dintre fondatorii dreptului internațional penal, fiind autorul definiției crimei de genocid și principalul redactor al Convenției ONU privind prevenirea și pedepsirea genocidului.

Tabloul este pictat de Dirk Van Driest (1889 – 1989), artist american de origine olandeză. În 1999, tabloul a fost donat României de un prieten al familiei Pella, ca urmare a dorinței exprese a diplomatului de a fi oferit statului român după eliberarea de sub regimul comunist. „Gestul donației tabloului către CPI reflectă implicarea îndelungată a României în dezvoltarea dreptului internațional penal”, spune MAE. 

Ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat cu acest prilej că România s-a implicat, încă din perioada interbelică, în dezvoltarea dreptului internațional penal, prin contribuția diplomatului şi juristului Vespasian Pella. Acesta a desfășurat o activitate prodigioasă în cadrul unor organizații relevante pentru dreptul internațional, precum Asociația Internațională de Drept Penal, al cărei președinte a fost. Scrierile sale au avut o influență profundă asupra dezvoltării dreptului internațional penal, iar proiectele de text pregătite de juristul român au stat la baza adoptării, în cadrul Societății Națiunilor, a Convenției privind prevenirea și reprimarea terorismului din 1937 și a Convenției privind crearea unei Curți Penale Internaționale din același an, intrarea acestora în vigoare fiind însă împiedicată de izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial. Cu prilejul donației, ministrul român de externe Bogdan Aurescu a avansat propunerea ca numele lui Vespasian Pella să fie acordat uneia dintre sălile sediului CPI. 

În discuțiile cu președintele CIJ, Aurescu a reiterat susținerea puternică de către România pentru dreptul internațional și justiția internațională, în mod special pentru activitatea esențială a Curții Internaționale de Justiție, ca mijloc de soluționare pașnică a disputelor, în conformitate cu dreptul internațional, aspect relevat inclusiv prin acceptarea de către România, în 2015, a jurisdicției obligatorii a CIJ, precum și prin supunerea cazului Delimitării Maritime în Marea Neagră în fața acestei instanțe internaționale.

În calitate de fost Agent al României în fața CIJ în cazul menționat, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a menționat că acest caz, care a adus României 9.700 km2 de platou continental și zone economice exclusive (80% din suprafața în dispută), este considerat emblematic pentru Curte în domeniul delimitărilor maritime, exercitând o influență aparte asupra jurisprudenței ulterioare a CIJ și a altor instanțe internaționale. Ministrul Aurescu a evocat totodată impactul deosebit de pozitiv pentru România al soluționării acestui diferend. 

De asemenea, Aurescu a amintit că pe durata primului său mandat ministerial a fost finalizată acceptarea, de către România, a jurisdicției obligatorii a CIJ, gest care exprimă sprijinul României pentru Curte și pentru extinderea influenței dreptului internațional la nivelul comunității internaționale. 

Totodată, ministrul român de externe a prezentat propunerea unei campanii de promovare a acceptării jurisdicției obligatorii a CIJ, propunere salutată de Președintele și de Grefierul CIJ. Aceștia au mulțumit României pentru susținerea puternică acordată Curții și justiției internaționale, inclusiv prin susținerea de către România a creării unui Trust Fund on Judicial Fellowship Programme al CIJ, în sprijinul studenților juriști din state în curs de dezvoltare care să se familiarizeze cu jurisprudenta și practica CIJ. 

De asemenea, Președintele CIJ a apreciat activitatea lui Aurescu, de co-președinte al Grupului de Studiu al Comisiei de Drept Internațional privind creșterea nivelului marilor și oceanelor în relație cu dreptul internațional. 

Aurescu a onorat amintirea diplomatului român Constantin Karadja care a salvat mii de vieți evreiești în anii cei mai întunecați ani ai istoriei recente, participând la un moment de reculegere în fața casei în care a locuit Karadja și unde, prin grija autorităților române, a fost așezată o placă comemorativă. România, spune MAE, „este angajată să lupte împotriva antisemitismului, extremismului, rasismului și a tuturor formelor de discriminare și intoleranță și este un membru activ al Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, a cărei președinție a deținut-o în perioada martie 2016 – martie 2017.”

Curtea Penală Internațională de la Haga, prima şi, totodată, singura instanță penală internațională permanentă, a fost înființată prin Statutul de la Roma adoptat la data de 17 iulie 1998, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. În prezent, 123 de state sunt părți la Statutul CPI. România a semnat Statutul CPI la data de 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002.

Curtea are competența asupra infracțiunii de genocid, crimelor împotriva umanității, crimelor de război şi crimei de agresiune, jurisdicția Curții fiind complementară jurisdicțiilor naționale. În cei peste 20 de ani de activitate, Curtea a fost sesizată cu 28 de cauze.

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga, este organul principal judiciar al ONU şi una dintre cele mai prestigioase, importante şi respectate instanţe internaţionale. A fost înfiinţată în 1945, în baza Cartei ONU. Până în prezent, pe rolul Curţii au fost înregistrate 178 de cazuri.

CIJ a soluţionat, prin a 100-a hotărâre a sa, pronunţată cu unanimitate la 3 februarie 2009, cazul privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră (România c. Ucraina), acordând României 9700 km² de platou continental şi zonă economică exclusivă, adică 79,34% din suprafaţa în dispută.

La data de 23 iunie 2015, România a depus o declaraţie, la Secretarul General al ONU, în baza art. 36 (2) din Statutul CIJ, prin care a declarat că recunoaşte ca obligatorie jurisdicţia Curţii. 

 

Sursa: europalibera.org