Au crescut pragurile minime pentru infracțiunile sexuale împotriva minorilor

Proiectul deputatului independent Oana Bîzgan, prin care se măresc pragurile minime pentru infracțiunile sexuale, a fost adoptat marți de Camera Deputaților, decizională. Proiectul va fi trimis președintelui, la promulgare. 

„Prădătorii sexuali NU vor mai putea primi pedepse cu suspendare! Propunerea legislativă care prevede creșterea pedepselor minime în cazurile de infracțiune sexuală a primit votul final în Camera Deputaților și merge la promulgare!”, spune deputatul independent. 

„Prin inițiativa votată astăzi vreau să transmitem un mesaj foarte clar – acela că orice persoană care tratează un minor într-un mod nepotrivit trebuie să plătească și să primească o pedeapsă proporțională cu trauma suferită de către victima sa. Vorbim de ani de zile despre justiție și ne revoltăm în fața unor situații grave, dar eșuăm, zi de zi, să ne protejăm copiii de abuzuri. Nu mai putem permite situații în care fete de 10-11 ani sunt acuzate de consimțământ, în timp ce abuzatorii, care au de 4-5 ori vârsta lor primesc circumstanțe atenuante și ajung să nu stea nici măcar o zi în închisoare”, a mai spus Oana Bîzgan.

Proiectul și-a propus să crească pragurile minime de pedeapsă pentru prădătorii sexuali, să corecteze vârstele de încadrare ale infracțiunilor pentru ca de la 16 ani, când există deja discernământ, astfel încât să existe și răspundere penală, să extindă circumstanțele agravante și arest preventiv pentru infractorii sexuali. 

În prezent, în România, faptele de natură sexuală sunt tratate cu indulgență. În 2017, din totalul de cazuri de act sexual cu un minor, pe rolul judecătoriilor, doar 42,17% cazuri au sfârșit prin condamnări definitive, conform datelor furnizate de Ministerul Justiției. Dintre acestea, 50% au reprezentat executare cu suspendare și doar 25,77% dintre cazuri s-au finalizat cu executare în detenție. Dintre persoanele condamnate la executare în detenție, aproximativ 78% au primit pedepse mai mici de cinci ani (datele complete aici). Mai mult decât atât, o altă serie de date furnizate de Direcția de Probațiune din cadrul Ministerului Justiției, arată că începând cu anul 2014, au existat peste 4500 de cazuri în care persoane condamnate pentru fapte de natură sexuală asupra minorilor au primit decizia de a presta muncă în folosul comunității, cel mai adesea în școli, centre educaționale sau alte locuri unde puteau interacționa cu persoane vulnerabile.

Legea modifică atât Codul penal cât și pe cel de procedură penală pentru ca autorii unor infracțiuni sexuale să nu mai poată primi pedepse cu suspendare. Sunt mărite pragurile minime pentru: viol, act sexual cu un minor, trafic de persoane, proxenetism, pornografie infantilă, astfel încât prădătorii sexuali să primească pedepse cu închisoarea, potrivit inițiatoarei, Oana Bîzgan.

Astfel, se vor acorda următoarele pedepse cu închisoare:

pentru viol – 5 la 10 ani (3-10 ani în prezent),
dacă victima este minoră – de la 7 la 12 ani (5-12 ani în prezent),
dacă victima este minoră și există circumstanțe agravante – de la 7 la 15 ani,
dacă fapta a dus la moartea victimei – de 9 la 18 ani (7-18 ani în prezent),
dacă victima e membru de familie sau în grijă, sau folosită pentru materiale pornografice, sau s-a pus în pericol viața victimei – de la 3 la 10 ani, dacă victima are 14 – 16 ani, respectiv de la 5 la 12 ani pentru minorii mai mici de 14 ani,
sexul în fața unui minor care nu a împlinit 14 ani –  închisoare de la 6 luni la 3 ani,
obligarea minorului mai mic de 14 ani să vizioneze materiale pornografice se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
propunerea făcută unui minor de a se întâlni, inclusiv pe net, pentru viol și pornografie se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, acum pedeapsa maximă fiind de un an.

Alte modificări importante în proiectul votat astăzi fac referire la pedepsele persoanelor care comit infracțiuni din sfera traficului de persoane – pedepsele cresc la închisoare între 5 și 10 ani, față de 3-10 ani, și la închisoare între 7 și 12 ani pentru circumstanțe agravante, față de 5-12 ani.

„România se află, pentru al doilea an consecutiv, pe al treilea nivel din patru (Tier 2 Watchlist), în ceea ce privește traficul de persoane, după cum reiese din raportul Departamentului de Stat al SUA, publicat recent. Acest nivel înseamnă că nu reușim, ca țară, să avem standarde minime de combatere a traficului de persoane și, de asemenea, că numărul victimelor traficului de persoane este în creștere. Din Uniunea Europeană, am rămas doar noi și Irlanda la aceste standarde. Modificările de astăzi înseamnă și un pas în plus în combaterea acestui fenomen”, a declarat Oana Bîzgan.

În cazurile de act sexual cu minori, pedepsele sunt mărite, astfel încât infractorii să nu mai poată primi pedepse cu suspendare, în special când agresorii sunt majori sau când fapta a fost comisă în alte circumstanțe agravante.

„Extinderea situațiilor agravante a fost o acțiune firească ce s-a adăugat măsurii de creștere a pragurilor minime. Imaginați-vă următoarea situație: o fetiță este agresată de către concubinul mamei, dar situația nu poate fi încadrată la fapte agravante, deoarece agresorul nu este membru al familiei victimei, din punct de vedere legal. Astfel, acesta primește o pedeapsă blândă și se întoarce alături de victima sa. Astfel de situații se regăsesc din ce în ce mai des în practică, nu sunt doar cazuri izolate”, a spus Oana Bîzgan.

 

Sursa: europalibera.org