Art Check-In | Expoziție Grigorescu de un milion de euro la terminalul de plecări din Otopeni

Arta a fost dintotdeauna limbajul universal care transcende timpul și spațiul, niveluri diferite de cultură sau mentalități, fiind capabilă să genereze sentimente și senzaţii similare în persoane aflate la mii de kilometri distanță sau separate de secole.

Primul muzeu Art Safari din acest an a fost deschis în Aeroportul Otopeni, cu un mesaj care depășește granițele timpului și ale spațiului și care marchează 183 de ani de la nașterea pictorului Nicolae Grigorescu, fiind cea mai scumpă expoziție din seria celor organizate în aeroporturile europene, de peste un milion de euro.

Art Safari Airport Museum – din terminalul de plecări al Aeroportului Otopeni - reînnoadă, în accepțiunea organizatorilor său, legătura dintre călători și lume prin expoziţii de artă românească de patrimoniu, modernă și contemporană oferind amintiri care depășesc graniţele de timp și spațiu.

Până acum, în cele șapte ediții ale Art Safari, expozițiile sale au fost vizitate de circa 195.000 de persoane.

Pe lângă expozițiile din București și străinătate, Art Safari face și conținut educațional, găzduind ateliere de artă pentru copii și tururi ghidate pentru copii și adolescenţi.

Scopul Art Safari Airport Museum este dat de promovarea artei românești, atât istorice, de patrimoniu, cât și contemporane și urmează modelul marilor aeroporturi din lume – San Francisco, Istanbul, Amsterdam ori Shanghai.

Ediția din acest an marchează împlinirea a 183 de ani de la nașterea pictorului Nicolae Grigorescu și reunește câteva dintre lucrările emblematice semnate de fondatorul picturii românești moderne: Țărăncuţă cu basma albă, En plein soleil, Toamnă pe Valea Doftanei, Stânci în pădurea Fontainebleau, Peisaj la Câmpina, Bivuac în Câmpia Dunării, Războiul pentru Independență, Țărăncuță cu mărgele roșii, Portret de nobilă, Natură statică cu mere roșii, Țărăncuță la fântână, toate din colecții private.

Un milion de euro este valoarea operelor expuse, ceea ce transformă Art Safari Airport Museum în cea mai valoroasă expoziție organizată vreodată într-un aeroport din Europa.

Cel mai scump exponat este lucrarea Țărăncuță cu basma albă, care a atins în anul 2018 recordul absolut al pieței de artă românească, fiind vândută la licitație cu suma de 340.000 de euro, a declarat pentru Europa Liberă Ioana Ciocan, curator independent, director general al Pavilionului de Artă București – Art Safari.

Expoziția de la aeroport mai cuprinde și câteva dintre picturile reprezentative pentru compunerea patrimoniului recent al Pinacotecii: Alexandru Ciucurencu, Vasile Grigore, Ion Musceleanu, Spiru Vergulescu, Ion Grigore, Zamfir Dumitrescu și lucrări de artă contemporană semnate de Sami Briss, Georges Mazilu, Ana Ruxandra Ilfoveanu, Petre Velicu, Felix Aftene.

Expozitia va fi înnoită cu noi tematici și artiști, de regulă de patrimoniu, de principiu o dată la șase luni.

„După Art Safari Airport Museum, acum, atenție, se deschid ușile la muzeul din metrou. Art Safari, în parteneriat cu Metrorex, a lansat Muzeul din Metrou, cu expoziția “Arta cucerește Bucureștiul!”. Astfel, reproduceri ale operelor importante din colecții private și muzee vor putea fi admirate de călători. Opere de referință ale artei românești devin, astfel, accesibile în spații cotidiene prin expoziția din Muzeul din Metrou. „Arta cucerește Bucureștiul” are ca scop familiarizarea publicului cu marii artiștii români, prin transformarea metroului într-un muzeu mobil care să îmbogățească și să înfrumusețeze experiența călătorilor. „Vă invităm să lăsați deoparte telefoanele și să admirați picturile excepționale expuse în metrou dar și să aflați lucruri interesante despre viețile artiștilor români. Vrem să aducem arta mai aprope de inimile oamenilor și cu ajutorul Metrorex acest lucru se întâmplă, avem Muzeu și la Metrou”, spune Ioana Ciocan, inițiatoarea Art Safari.

Nicolae Grigorescu, fondatorul picturii moderne românești

Născut la 15 mai 1838, Nicolae Grigorescu este cunoscut ca cel mai mare pictor român și fondatorul picturii moderne românești.

În 2021 se împlinesc 183 de ani de la nașterea lui, iar Art Safari Airport Museum celebrează opera sa printr-o expoziţie temporară cu 10 dintre lucrările maestrului, deschisă la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”.

Nicolae Grigorescu a pus România pe harta internaţională a artelor, începând cu secolul al XIX-lea. A rămas până astăzi cel mai cunoscut artist român modern, precum și cel mai apreciat artist al pieţei de artă din România.

Lucrarea sa ,,Ţărăncuţă cu basma albă” a atins, în 2018, recordul absolut al pieţei de artă românești, fiind vândută în licitaţie cu suma de 340.000 de euro.

La data aniversării lui Grigorescu, pictura deţinătoare a recordului a fost adusă și poate fi văzută în spaţiul dedicat artei Art Safari Airport Museum.

Plecat din satul Pitaru, Dâmboviţa, școlit la Paris și format printre marii pictori francezi ai Școlii de la Barbizon, Grigorescu este pionierul artei românești, artistul care a racordat spaţiul românesc la mediul artistic occidental. Opera sa a rămas un reper de valoare artistică și sursă de inspiraţie pentru toate generaţiile de pictori români ai începutului de secol XX.

Ţărăncuţă cu basma albă

Opera se înscrie într-una dintre seriile de portrete de ţărănci tinere care i-au pozat lui Grigorescu, portretist pasionat de caracteristicile psihologice și somatice specifice acestor modele: trăsături fizionomice feminine, osatura/forma craniului, culoarea pielii.

Asemenea caracteristici au constituit pentru artist, de-a lungul întregii sale cariere, un incitant, inepuizabil material de studiu. În plus se înscrie în seria portretelor drapate în alb, leit motiv pictural al creaţiei pictorului român. Artistul scoate în relief drăgălășenia chipului cu buzele adunate, groase, cu nasul ușor ridicat și mai ales intensitatea privirii prin punctul de lumină din pupila arzătoare a ochilor de tăciune, acea „prunelle ardente” observată cu acuitate de Baudelaire în poemul „Bohémiens en voyage”.

Opera deţine recordul naţional de adjudecare într-o licitaţie publică - 340.000 de euro fiind cea mai scumpă operă de artă vândută pe piaţa din România

En plein soleil

Într-o paletă cromatică bogată, dar calmă, cu tușe largi și rapide, culori ce reflectă fidel lumina specifică a naturii, opera „En plein soleil” se remarcă prin preţiozitatea tonurilor de galben uscat, ocru-verde și verde-brun, specifice unei perioade deosebit de prolifice pentru creaţia lui Grigorescu.

Pornind de la peisaje, așa cum erau ele concepute la Barbizon, din care nu lipsește nici figura umană, desprinsă din lumea reală, cotidiană, Grigorescu, în fiecare etapă a creaţiei, continuă să elaboreze opere în care peisajele de la marginea satului, cu fân cosit, cu ţărani ce-și munceau pământurile, cu turme de oi întorcându[1]se la amurg, de la păscut, erau toate priveliști asemănătoare cu atmosfera familiară de acasă

Toamnă pe Valea Doftanei

Priveliștile generoase din preajma Câmpinei, fără un subiect anume identificat, ci doar Prezenţa naturii și a pictorului în mijlocul ei aveau să devină reţeta în cazul operelor tipic impresioniste.

Pensulaţia, paleta de culori și pictura în plein air devin un subiect în sine, traducându-se într-un ciclu de peisaje ce astăzi descriu componenta lirică a picturii lui Nicolae Grigorescu. Pictura în aer liber, la șevalet, contactul cu existenţa reală a lucrurilor din natură, preocuparea pentru tonurile clare, sub influenţa vibraţiilor luminii, tehnica picturii în tușe mărunte, alăturate, suprapuse și în culori pure, neamestecate pe paletă, sunt principale elemente artistic.e ce-l apropie pe Grigorescu de curentul impresionist.

Stânci în pădurea Fontainebleau

Părăsind cursurile Școlii de Beaux-Arts din Paris pentru a se alătura coloniei artistice de lângă pădurea Fontainebleau, Nicolae Grigorescu s-a format în jurul unor artiști precum Camille Corot, Gustave Courbet sau Jean-François Millet.

Grigorescu a asimilat și a filtrat experienţele acestora, opera sa din perioada de început invocând liric măreţia naturii — aceeași care răzbate și din pictura lui Corot - realismul lui Courbet și figura ţăranului, așa cum descinde din arta lui Millet. Motivul pădurii, unul dintre preferatele artistului, este tratat într-o manieră apropiată de romantism, în care se remarcă aspecte ce ţin de observaţia în plein-air și studiul efectelor de lumina.

Peisaj la Câmpina

În tușe rapide, viscerale chiar, Grigorescu surprinde natura, atingând cu ușurinţă note de o sensibilitate vizuală extraordinară. Originile câmpenești îi vor oferi acestuia permanenta conștiinţă a apartenenţei la natură.

Cercetările în mijlocul naturii, învăţăturile aspectelor impresioniste, Grigorescu le datorează în primul rând anilor petrecuţi la Barbizon și Fontainebleau, în Franţa, unde, sub influenţa așa-zisei Școli de la Barbizon, pânzele artistului se încarcă de o vibrare colorată, ca efect al surprinderii impresiei de moment.

Biuvac în Câmpia Dunării, Războiul de independenţă

Situarea cronologică probabil în 1877, corespunde cu momentul în care Grigorescu a lucrat prima parte a ciclului de opere legat de Război. Unele lucrări au fost pictate direct pe front, altele ulterior, în atelierul său parizian până prin 1885, pe baza schiţelor luate pe front.

Caracterul de libertate suverană și de sinteză sugestivă a formei, rezultat al unei execuţii rapide, în cuţit de paletă, în faţa motivului, face posibilă încadrarea picturii de faţă între cele realizate direct pe front, către finele anului 1877, spre iarnă sau poate, iarna.

Ţărăncuţă la fântână

Problematica luminii a fost îndelung studiată de către Grigorescu, sub toate aspectele sale, iar arta acestuia nu are nicio tendinţă pentru abstractizare. Fără vreo apartenenţă la domeniul raţionalului, creaţia lui Grigorescu este rezultatul propriilor observaţii făcute în mijlocul naturii.

Lumina poate fi o feerie pentru spectator, însă în realitate aceasta este la fel de concretă ca și forma care dealtfel există, pentru pictor, în funcţie de lumină. Cu aceste tendinţe, adăugate la marile sale relizări, ultimii ani ai creaţiei grigoresciene au marcat apogeul artei sale.

Ţărăncuţă cu mărgele roșii

O importantă caracteristică a portretul grigorescian este legătura acestuia cu omul, ţăranii români, pe care îi zugrăvește în mediul lor natural.

Lumina pe care pictorul o reprezintă, captează nuanţele culorilor, accente pregnante de culoare se întâlnesc în mărgelele roșii de la gât. Grigorescu își supune personajele acelorași legi ale luminii, un fapt ce are ca rezultat imediat o decantare a formelor. Portretele sunt pentru Grigorescu tematici predilecte ce formează o adevărată monografie a satului românesc și a frumuseţii portului popular

Natură statică cu mere roșii

Fructele simple, locale, alese din ambianţa casei, ne introduc în intimitatea artistului, în raportul de armonie stabilit între el și ceea ce-i este în preajmă. Abordând spre finalul carierei un simplu studiu de formă și culoare - lumină, cel pe care îl avem în faţa ochilor, Grigorescu execută un acord muzical ce va fi convenit unui moment de echilibru sufletesc.

Tema naturii moarte cu mere ce reunește relaţionări spaţiale cu redarea volumetriilor sferice. Merele pot fi citite ca simbol al vitalităţii și contrastul dintre fundalul întunecat, tratat uniform și culoarea[1]lumină a fructelor confirmă ceea ce se știe despre formula grigoresciană de a picta naturi moarte, mai tradiţională în lipsa luminii de plein air.

Portret de nobilă

Grigorescu realizează numeroase portrete, în direcţia picturii de saloane, pe care o tratează cu aceeași măestrie binecunoscută și cu același interes pe care îl oferea operelor sale, acela de a așterne pe pânzele sale esenţe vii, esenţe pe care le căuta atent la modelele sale și care îi eternizau picturile.

Îl atrăgeau figurile gânditoare, graţia, reușind să redea într-un modelaj perfect chipurile pe care le zugrăvea. Din caracteristicile romantice surprinse la marii maeștri, Grigorescu păstrează clar-obscurul misterios al lui Rembrandt pe care îl așterne adesea în spatele numeroaselor sale chipuri de Ţărăncuţe, copile, sau nobile, de unde culoarea se afirmă mișcător, accentând detaliile și însufleţind privirile.

Ioana Ciocan este vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România și membru al consiliului științific al Muzeului Național Cotroceni. Între anii 2015-2016 a făcut parte din echipa Curatorium, care a dezvoltat proiectul Bucharest 2021-European Capital of Culture.

Muzeul Municipiului București are în componenţa sa 12 muzee și colecţii de artă, istorie și antropologie: Palatul Suţu, Muzeul Theodor Aman, Casa Filipescu-Cesianu, Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cutescu Storck, Muzeul George Severeanu, Colecţia de artă „Ligia și Pompiliu Macovei”, Muzeul Nicolae Minovici, Muzeul Gheorghe Tattarescu, Observatorul Astronomic „Vasile Urseanu”, Palatul Voievodal Curtea Veche, Muzeul Victor Babeș, Pinacoteca București.

Înfiinţarea unei mari galerii de artă, a unei Pinacoteci a orașului București, a fost un important ideal al elitei culturale din perioada interbelică, acest fapt fiind o dovadă a gradului de cultură la care civilizaţia românescă a ajuns în acea perioadă.

Patrimoniul Pinacotecii a fost constituit cu ajutorul unor mari instituţii donatoare, ca de exemplu: Eforia Spitalelor, Clubul Tinerimii, Automobil Clubul Român, Cabinetul Primarului Bucureștiului, direcţia Mișcării Culturale.

Au existat și personalităţi excepţionale ale epocii care au donat lucrări 1617 pentru noua instituţie de artă, ca de exemplu: sculptorul Filip Marin sau magistratul Ioan I. Movila.

În anul 1933, Pinacoteca București a fost inaugurată, iar primarul care a susţinut acest demers a fost Dem I. Dobrescu.

Instituţia a avut ca sediu, la început, reședinţa amiralului Vasile Urseanu, la deschiderea galeriei participând întreaga elită culturală a Bucureștiului: Liviu Rebreanu, Anastase Simu, Alexandru Tzigara-Samurca, Oscar Han, Ion Jalea, Dimitrie Gusti, Marcel Iancu, George Oprescu, Petre Yorgulescu – Yor și multi alții.

Astăzi, Pinacoteca București, parte a Muzeului Municipiului București, cuprinde peste 5.500 de opere de artă foarte valoroase, pictură, artă grafică și sculptură, realizate de cei mai importanţi artiști români și oglindind întregul fenomen plastic românesc.

Din această colecţie au fost selectate și lucrările expuse la Art Safari Airport Museum.

Sursa: europalibera.org