Andrei Ujica: Daca retelele sociale s-ar fi inventat cu 30 de ani mai devreme, comunismul s-ar fi terminat cu 20 de ani mai devreme

"Daca telefonul si retelele sociale s-ar fi inventat cu 30 de ani mai devreme, comunismul s-ar fi terminat cu 20 de ani mai devreme" a declarat Andrei Ujica, regizorul filmului "Autobiografia lui Nicolae Ceausescu", in cadrul conferintei "Cultura bate criza" de miercuri, 30 martie. Printre celelalte teme dezbatute s-au numarat situatia dictatorilor din modernitate, duplicitatea societatii in perioada comunista si sfaturi pentru noua generatie.

Miercuri, 30 martie 2011, in Aula Bibliotecii Centrale Universitare "Carol I", a avut loc cea de-a opta conferinta din seria "Cultura bate criza", intitulata De la document la fictiune si inapoi. Invitatul acestei editii a fost regizorul Andrei Ujica, iar dezbaterile au fost moderate de profesorul Sorin Alexandrescu.

In prima parte a conferintei, Andrei Ujica a vorbit despre schimbarea de paradigma psihologica ce a determinat inlocuirea razboiului ca punct central al societatilor din "lumea veche" cu ideea de protejare a vietii, in "lumea noua". Astfel, inainte de secolul al XIX-lea, incepand inca din societatea antica, valoarea centrala era considerata onoarea, iar razboiul era realitatea suprema: "pentru un barbat, gestul suprem era sa cada pe campul de lupta". In schimb, in lumea noua, incepand cu societatea de consum a secolului al XIX-lea, valoarea suprema era declarata viata, iar razboiul trebuia evitat cu orice pret, deoarece "fiecare soldat mort pe campul de lupta era un om mai putin care sa cumpere bunurile societatii de consum". De aici porneste, in opinia lui Andrei Ujica, situatia bizara in care s-au aflat dictatorii din modernitate, deoarece acestia erau parca oameni nascuti in lumea veche, in care razboiul era realitatea superioara.

Prima parte a conferintei s-a incheiat cu un moment muzical compus din doua lucrari de Johann Sebastian Bach - Allemande si Courante din Suita nr.6 in Re major - in interpretarea violoncelistului Stefan Cazacu.

In a doua parte a evenimentului, profesorul Sorin Alexandrescu a propus ca tema de dezbatere invitatului si publicului lungmetrajul Autobiografia lui Nicolae Ceausescu si, pornind de la film, trei concepte distincte: vina, oroare si utopie. De asemenea, a subliniat saltul artistic si saltul de gandire realizat prin intermediul acestei productii cinematografice, prin faptul ca fragmente de documentar tesute laolalta nu constituie la randul lor un simplu documentar, ci formeaza o viziune. Iar Autobiografia... prezinta lumea asa cum a vazut-o Ceausescu, o lume in care dictatorul credea ca toata lumea il priveste, o lume a mastilor din care s-a nascut oroarea, dupa cum subliniaza Sorin Alexandrescu: "un mascat se uita la alte persoane mascate care ii intorc privirea de masca". Andrei Ujica a completat ideea, subliniind ca a dorit sa realizeze cinematografic ceea ce unii psihologi sustin ca se intampla inainte de moarte: cel condamnat isi reaminteste intreaga viata in doar cateva secunde inainte de a muri. Astfel, scena care deschide filmul este reluata la finalul filmului cu 20 de secunde mai tarziu, ca si cum cele peste 3 ore de "documentar" s-ar fi derulat in "timp real" in acele cateva secunde.

Ultima parte a conferintei a fost dedicata discutiei cu publicul: participantii din sala au avut ocazia de a se implica in dezbatere si de a pune intrebari. S-a discutat despre rolul metaforelor din filmul Autobiografia lui Nicolae Ceausescu si modul in care acesta a fost primit de critici, duplicitatea societatii in perioada comunista sau relativizarea dictaturii ceausiste. Una dintre intrebari a vizat mijloacele tehnologice actuale si rolul pe care acestea l-ar fi putut juca in urma cu peste 20 de ani: cum ar fi aratat Revolutia din 1989 daca organele de represiune (dar si populatia) ar fi avut la indemana mijloacele tehnologice de astazi, de la Internet, sateliti si telefoane mobile pana la retelele sociale? Conform lui Andrei Ujica, ceea ce ar fi putut face organele de represiune in '89 cu aceste mjloace tehnologice nu este nimic in comparatie cu ce ar fi putut face cu ele individul, oferind ca exemplu situatia de acum din tarile arabe: "Daca telefonul si retelele sociale s-ar fi inventat cu 30 de ani mai devreme, comunismul s-ar fi terminat cu 20 de ani mai devreme." De asemenea, a fost solicitat si un sfat pentru noua generatie. Ca raspuns, Andrei Ujica a afirmat ca societatea romaneasca de astazi s-ar schimba daca cei din tanara generatie ar asimila ideea ca sunt cetateni europeni si prin urmare daca ar respecta si ar impune respectarea legislatiei europene.

Conferinta s-a bucurat si de participarea lui Solomon Marcus si a Anei Blandiana, a lui Sorin Marculescu si Romulus Rusan, care s-au aflat in sala si care au intervenit in final. Astfel, Solomon Marcus a subliniat faptul ca noile generatii nu au reusit, numai din lectura, sa-si reprezinte cat de cat autentic perioada comunista si a dorit sa afle daca filmul Autobiografia... ar putea rezolva acest esec. Conform lui Andrei Ujica, lungmetrajul repune in discutie lumea asa cum era ea la suprafata, nu "cealalta realitate", singura despre care se discuta in momentul de fata, adica cea a victimelor comunismului si a problemelor sociale. De asemenea, Ana Blandiana ar fi dorit sa stie in ce mod au inteles si au interpretat aceasta productie cinematografica tinerii care nu au trait in comunism, subliniind ca acesta nu este un film istoric, pentru ca arata "ceea ce alegea Ceausescu din ceea ce am trait noi".

Seria de conferinte "Cultura bate criza" propune publicului "oameni si idei-forta". "Cultura bate criza este un spatiu al reflectiei despre lume, despre noi insine si despre valori autentice; echidistant fata de grupurile de putere, fara politizari si vedetisme, nici acuzatii ori victimizari inutile", sustine Sorin Alexandrescu.

Acest proiect este realizat gratie colaborarii dintre Centrul de Excelenta in Studiul Imaginii (CESI) de la Universitatea din Bucuresti si Biblioteca Centrala Universitara "Carol I" din Bucuresti (BCU), ca si a sustinerii de catre partenerii media "Observator Cultural", "Scena.ro", "Dilema Veche" "LiterNet.ro", "Metropotam.ro", "Radio Romania Cultural", "24 FUN", "Calendar Evenimente", "Infocarte.ro" si de catre Universitatea din Bucuresti.