Analiză Lecțiile aspre ale alegerilor. Cât de repede se va naște guvernul PNL-USR-PLUS-UDMR

Alegerile au lăsat un gust amar tuturor partidelor, de la stânga la dreapta, cu o singură excepție, nou apărutul AUR, care are un scor remarcabil de 9%. Absenteismul masiv, cel mai mare din ultimii 30 de ani, a dat socotelile peste cap.

PSD, victorios în opoziție

PSD, cu un electorat captiv, s-a clasat pe primul loc, dar cu un scor mic, apropiat de recordul negativ din 1996 (28,6%). E o victorie doar în comparație cu dezastrul de la europarlamentarele de anul trecut (22,4%) și care demonstrează nu atât capacitatea de redresare a partidului, cât avantajele imense ale structurilor locale și activiștilor ce pot mobiliza la vot. PSD nu are însă șanse să obțină premierul, așa cum clamează Marcel Ciolacu, într-o interpretare personală a articolului 103 din Constituție, iar o majoritate îi este aproape imposibil să facă, pentru a putea forța mâna președintelui Iohannis. PSD este izolat pe scena politică, aliatul său natural, Pro România, nu a trecut pragul de 5%, iar o alianță cu AUR, vedeta en titre a alegerilor, ridică probleme majore din cauza extremismului și xenofobiei demonstrate de acesta.

Aflat într-o campanie de schimbare de imagine- înlăturarea personajelor controversate din epoca Dragnea și înlocuirea lor cu unele precum Alexandru Rafila, propunerea de premier- PSD nu-și poate permite, teoretic, astfel de alăturări. Dar chiar dacă ele s-ar produce, o alianță PSD-AUR ar aduna în jur de 39%, ceea ce după redistribuire ar însemna 45-46%, insuficient pentru guvernare. UDMR iese din discuție- nu s-ar așeza la aceeași masă cu partidul condus de George Simion, unul dintre responsabilii de incidentele de la Valea Uzului și care ar vrea schimbarea Constituției pe criterii etnice.

PNL, propria victimă

PNL este, de fapt, marele înfrânt al alegerilor, scorul de 25% înseamnă o pierdere de 7 procente de la locale și până acum. Proasta gestiune a pandemiei de coronavirus, măsurile neadecvate și contradictorii, comunicarea incoerentă, promovarea clientelei în funcții importante au ținut departe de urne propriul electorat, care a refuzat să răspundă campaniei anti-PSD făcută în exces de președinte și liderii PNL. Motivele absenteismului în rândul electoratului de dreapta, amenzic în momente-cheie, sunt multe, așa cum au explicat analiștii pentru Europa Liberă, iar rezultatul complică formarea unei alianțe de guvernare.

PNL, USR-PLUS și UDMR ar aduna în jur de 46%, după redistribuire scorul putând urca la 52- 53%. O majoritate relativ fragilă, care se poate schimba ușor în cazul unor disfuncționalități sau traseisme. Dacă PMP ar reuși să treacă de 5%, lucrurile s-ar schimba, iar coaliția ar deveni mai solidă, cel puțin în registrul abstract al cifrelor.

 

Negocieri pe repede înainte

Demisia intempestivă a premierului Ludovic Orban în urma unei întâlniri cu președintele Iohannis, arată că neînțelegerile dintre cei doi erau mai profunde și de substanță decât au apărut în spațiul public și este, probabil, rezultatul refuzului președintelui de a-i mai da încă un mandat, potrivit informațiilor Europei Libere. Un gest care se impunea după pierderea alegerilor, care poate fi citit și în registrul pragmatismului politic de care dă tot mai mult dovadă Iohannis.

Plecarea lui Orban ușurează negocierile cu USR-PLUS, chiar dacă este puțin probabilă o desemnare a lui Dacian Cioloș. Se vehiculează mai multe nume, inclusiv cel al lui generalului în rezervă Nicolae Ciucă, instalat deja interimar și despre care surse spun că va fi desemnat să facă viitorul guvern. Este o formulă care poate inspira încredere populației, care apreciază, de regulă, militarii, și care ar putea fi agreată și de USR-PLUS.

Rapiditatea cu care se desfășoară evenimentele, azi a avut loc o nouă întâlnire Iohannis-PNL, deja s-au purtat discuții cu UDMR și USR, asupra viitoarei majorități și a guvernului, ceea ce arată ca președintele nu este dispus să lungească interimatul și incertitudinile.

USR-PLUS, va avea ocazia să arate că e ”altfel”

USR-PLUS, care spera la un scor spre 20%, dar a obținut doar în jur de 16%, o cădere de 6 procente față de europarlamentare, când a fost umăr la umăr cu PSD, plătește scandalurile, excesele și slabul leaderschip din ultimul an. Mesajele antisistem și ”fără penali”nu au mai convins electoratul care aștepta mai mult de atât. Fricțiunile interne, alcătuirea listelor pe criterii discutabile, abdicarea de la principiile clamate au nemulțumit un electorat, oricum pretențios.

De la înălțimea celor 16%, USR-PLUS va trebui să se așeze la masa negocierilor cu mai puține pretenții- nu este în poziția de a da ultimatumuri pentru că nu are alte opțiuni decât alianța cu PNL. De altfel, Dacian Cioloș pare că înțelege mai bine decât Dan Barna acest lucru. ”Nu mergem la formarea guvernului cu condiții ultimative”, a declarat el luni. Este însă puțin probabil să renunțe la câteva dintre punctele din programul de guvernare: desființarea Secției speciale, a pensiilor speciale, depolitizare. Discuțiile pentru formarea guvernului nu vor putea însă dura ”atât cât e nevoie”, cum spunea Barna, pentru că, în plină criză sanitară, cu vaccinarea care bate la ușă și cu multele probleme economice este nevoie de un guvern în cel mai scurt timp. Este de presupus că rezultatele alegerilor au tăiat apetitul pentru târguieli îndelungate. USR-PLUS va trebui să rupă misterul și să prezinte și ”specialiștii” pe care îi are pentru diversele funcții ministeriale la care aspiră. Va avea ocazia, la guvernare fiind, să demonstreze că nu e ca ”vechile partide”.

AUR sau plumb?

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), cea care a trecut pe sub radarul sondajelor de opinie, a presei, analiștilor și politicienilor, reprezintă încă un fenomen căruia i se caută explicații. Creșterea explozivă de la 1% la alegerile locale la cele 9% de acum iese din logica altor ”meteoriți” apăruți pe scena politică. Partidul lui Dan Diaconescu, de exemplu, s-a născut dintr-o televiziune, ceea ce nu se poate afirma despre AUR, a cărui prezență a fost mai mult în mediul online, dar nu de natură să rupă vizualizările.

AUR este un conglomerat în care s-au adunat frustările celor nemulțumiți de restricțiile din pandemie (AUR a organizat mai multe proteste anti-mască), de interzicerea pelerinajelor ( Diana Șoșoacă, primul loc pe lista de la Iași, este militantă anti-mască și avocata IPS Teodosie), sau cei care au afinități legionare și extremiste, cum este copreședintele AUR, Claudiu Târziu.

Alături de generalul în rezervă Mircea Chelaru, fost membru PRM și primul pe lista de la Argeș, cel care era prezent în 2017 la conferința de presă a lui Alexandr Dughin, Claudiu Târziu este un admirator al lui mareșalului Antonescu și al liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu. Mesajele împotriva Uniunii Europene și Statelor Unite, precum și unionismul au fost mereu pe placul site-ului de propagandă rusă Sputnik, care acum laudă rezultatele AUR și pe parlamentarii săi.

AUR a declarat că nu va intra în nicio alianță, ba mai mult că va ”discloca partidele din parlament”, așa cum proclamă scriitorul Sorin Lavric, primul pe lista de la Neamț, într-un editorial cu accente mistice, scris pe r3media: ”În patru ani vom disloca partidele din Parlament (…)Vom aduce exaltarea de a fi parte dintr-un întreg numit România (….) Știm că vom muri, iar gândul acesta ne dă o ținută".

Cu toate acestea, nu e sigur că AUR va refuza o ofertă de alianță dacă ea va veni. Până acum, cu excepția UDMR, nici PSD, nici PNL nu au spus clar că nu vor intra într-o combinație cu AUR.

Cele mai mari șanse sunt ca AUR să fie izolat în parlament, unde va face, probabil, opoziție alături de PSD, ceea ce, volens, nolens, va apropia cele două partide.

Micii mari înfrânți

La categoria mari înfrânți intră Pro România, care nu a reușit să treacă pragul electoral. Așa cum începuse deja să se vadă de la alegerile europarlamentare, partidul lui Victor Ponta nu a reușit să disloce din electoratul PSD, iar la altul nu prea a avut acces din lipsa de consistență a programului, dar și din cauza deselor volte făcute de liderul său. Uniunea cu ALDE nu i-a folosit la nimic, așa că ambii lideri, Victor Ponta și Călin Popescu Tăriceanu, vor rămâne să facă politică de la mantinelă.

Deși este aproape de fatidicul 5%, PMP are, totuși, puține șanse să intre în Parlament, ceea ce va fi o mare înfrângere pentru Traian Băsescu, care a declarat explicit că a candidat la primăria București doar pentru a maximiza șansele partidului la parlamentare. PMP nu a reușit să se desprindă de sub controlul fostului președinte și nici să vină cu mesaje noi sau programe de guvernare.

 

 

 

Sursa: europalibera.org