Alegeri sub imperiul fricii de Covid sau dezinteres? Care sunt motivele absenteismului

Alegerile parlamentare din 6 decembrie pot rămâne în istorie pentru cea mai mică prezență la vot din ultimii 30 de ani. Doar puțin peste 4 milioane 500 de mii de alegători au votat până la ora 17.00,  aproape 35% din totalul populației, cu 4% mai puțin decât în 2016.

Pandemia de Covid-19 este sigur un factor care a schimbat fundamental felul în care au arătat alegerile. Campania electorală s-a mutat exclusiv în online și în mass-media, marile mitinguri electorale au dispărut, iar partidele au avut dificultăți în a prezenta mesajele în fața alegătorilor. Dar ce a contat în acest absenteism masiv mai mult : frica de virus, lipsa de interes sau dezgustul față de actuala clasă politică?

„Cauza principală a absenteismului este Covid, la care se adaugă dezinteresul față de politică. Alegerile parlamentare sunt la final de ciclu electoral, oamenii deja sunt obosiți. Este deja prea mult! Frica nu este un mesaj, este un instinct. Dezinteresul era mereu, interesul a scăzut după ce alegerile au fost puse separat de cele prezidențiale", spune profesorul și analistul politic Cristian Pîrvulescu.

El arată că evoluția epidemiologică din ultimele luni, precum și unele tragedii cum este cea de la spitalul din Piatra Neamț, a condus la o teamă în rândul electoratului.

„Nu putem compara alegerile din 2020 cu 2016 pentru că a apărut pandemia care schimbă comportamentul electoral, chiar și față de septembrie când cifrele erau mai mici, acum lucrurile sunt scăpate de sub control. Orice argument rațional este mai puțin important decât frica. După Piatra Neamț și Reșița nimeni nu mai vrea să ajungă în spital", adaugă politologul.

Claudiu Tufiș, conferențiar la Facultatea de Științe Politice a Universității București, arată că diferența de voturi față de precedentele alegeri parlamentare se simte la electoratul de peste 45 de ani.

„Nu cred că este vorba doar despre pandemie și efectele acesteia. M-am uitat pe rezultatele de la ora 14 în comparație cu 2016 și per ansamblu lipsesc 1,5 milioane de voturi, ceea ce ar putea părea problematic, pentru că în democrație avem nevoie de oameni care să voteze, ne vom îndrepta către un 33%, poate 35% în cel mai fericit caz.

Deficitul vine în mare parte din categoriile de vârstă peste 45 de ani. La categoria 45-64 lipsesc 500.000 de voturi față de 2016 și mai lipsesc alte 400.000 de la categoria 65+", , spune Claudiu Tufiș.

Potrivit datelor furnizate de Claudiu Tufiș, singurele surplusuri la mijlocul zilei față de 2016 erau în unele concentrări urbane din județe precum Timiș, Cluj sau Sibiu, dar de ordinul sutele de voturi, nicidecum cât să facă o diferență. În București, singura creștere față de precedentul scrutin parlamentar era de 13.000 de voturi în categoria sub 65 de ani.

Depopularea este unul din motivele care a dus la scăderea prezenței la vot din țară și a contribuit la o creștere a celei din diaspora.

„​Mediul urban nu se mobilizează, iar de la țară nu ai de unde să iei, nu mai sunt. Vasluiul e depopulat, sunt în Italia și Spania jumătate din Vaslui. La noi scade semnificat populația, avem 18,1 milioane acum, din care 4 milioane plecați. 14 milioane e cifra la care trebuie să ne raportăm în continuare. 4 milioane nu au condiții de vot", arată Cristian Pîrvulescu.

Și conferențiarul Claudiu Tufiș ridică problema numărului real de persoane care trebuie să se afle pe lista de vot.

„Nu prea mai este loc de scădere, România are o rată de participare foarte mică și avem și problema legată de modul în care calculăm participarea la vot. Nu ținem cont că un număr foarte mare nu mai este în țară ca să voteze, ne-a spus Claudiu Tufiș.

El atrage atenția că există o diferență între numărul votanților care sunt trecuți pe listele de vot și cei care au efectiv carte de identitate și pot veni la vot. Astfel, potrivit datelor pe care ni le-a pus la dispoziție - 7% din țară nu are buletin, din motive diverse precum lipsa de interes pentru a își procura acte (cazul comunităților defavorizate) sau pentru că au plecat din țară și astfel actele nu au mai fost reînnoite. Aici domină Teleorman cu 12%, urmat de Brăila și Ialomița cu 10%.

Numărul românilor din Diaspora care s-au prezentat la urne până la ora 17.00 este mai mic decât la alegerile parlamentare precedente. Claudiu Tufiș arată însă că numărul lor nu reprezintă nicio victorie „​„​pentru că în 2016 era un număr foarte mic care a votat", iar după imaginile cu cozile la secțiile de votare de la alte scrutine s-au mai îmbunătățit și condițiile.

„​Cei care s-au dus acum s-au dus pentru că multe secții de vot și sunt relativ în proximitate. Iar oamenii care au de făcut distanțe mari nu se vor deplasa și nu sunt nici atât de preocupați de politică", afirmă Cristian Pîrvulescu.

Pe cine favorizează prezența scăzută

„PSD a vrut să bage spaima în oamenii din Transilvania. Și a reușit! Oamenii aceia sunt ușor de înspăimântat", spune Cristian Pîrvulescu.

În schimb, marile câștigătoare când prezența este scăzută sunt partidele mici cu electoral redus cărora le este mai ușor să facă pragul electoral.

„De obicei când e participarea la vot este mai mică, sunt avantajate astfel de partide. Cu cât participarea e mai mare cu atât e mai greu să intre în Parlament partide mai mărunte aflate la limita pragului electoral", spune Claudiu Tufiș.

„AUR (nr. Alianța pentru Unirea României, formațiune cu un mesaj naționalist) s-ar putea să fie mare surpriză. Cu 200-250.000 de voturi ar putea intra în Parlament, iar dacă ne uităm la 2016 vedem că PRU plus PRM aveau cam 240.000, deci electoratul există și pot lua și de la PSD ceva, deci pot ajunge la un 250-300.000 de voturi chiar dacă lumea se miră", completează Cristian Pîrvulescu.

Teoretic, PSD ar fi cel mai defavorizat de scăderea manifestată până la miezul zilei de prezență în grupa de peste 45 de ani, dar social-democrații au bazin pentru a recuperat.

„Este în continuare la fel (nr. un electorat bătrân și din mediul rural). PSD are același electoral de 1,5-1,8 milioane, și dacă e molimă sau nu tot îi scoți pentru că ei sunt și coronasceptici. În schimb, PNL cu electorat din clasa mijlocie este înnebunit de frică pentru că se va îmbolnăvi. Va fi o victorie a coronascepticilor împotriva celorlalți, o victorie de prezență. Nu cred că se va schimba ierarhia, dar se va schimba procentul, crede politologul Cristian Pîrvulescu.

PSD poate strânge voturi și de la un electorat cu studii superioare care se vede reprezentat de social-democrați.

„​PSD are tot timpul în fiecare rundă de alegeri votanți cu studii superioare. E doar un stereotip că e votat de persoane cu venituri puține și din mediul rural. Există oameni cu facultate care votează cu PSD din varii motive, inclusiv că le reprezintă cel mai bine interesele", spune Claudiu Tufiș.

El vorbește și de o schimbare a electoratului tradițional liberal față de primii ani post-Revoluție.

„Se discută la noi că PSD este un partid din ce în ce mai rural. Da este așa, dar și PNL e din ce în ce mai rural în ce privește electoratul – comune bogate, orașe mici și foarte mici – acolo performează mai bine decât în orașele mari. Liberalii din 2020 nu mai sunt ce erau liberalii din anii 90", completează cadrul universitar de la Facultatea de Științe Politice.

Când vine vorba de voturile din diaspora, analiștii spun că ele se vor împărți între PNL și USR-PLUS, fiind dificil pentru social-democrați să atragă ceva din afara țării.

Sursa: europalibera.org