Acord SUA-România pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă

Secretarul pentru Energie al SUA, Dan Brouillette, și ministrul român al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au parafat vineri, la Washington, un proiect de acord interguvernamental pentru extinderea și modernizarea programului de energie nucleară civilă din România.

Acordul, unul istoric, va pune bazele utilizării în România a expertizei și tehnologiei SUA, cu o echipă multinațională, care va construi unitățile de reactor 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă și unitatea de reactorare a reactorului 1.

„Energia nucleară este crucială pentru a se asigura că România are o sursă de energie electrică fiabilă, accesibilă și fără emisii, iar industria nucleară din SUA așteaptă cu nerăbdare să-și ofere expertiza pentru a dezvolta această importantă sursă de energie”, a declarat Secretarul Brouillette. „Acest acord între SUA și România sporește cooperarea noastră energetică reciprocă și va consolida securitatea energetică a ambelor națiuni.”

 

Parteneriatul va asigura securitatea energetică, va conduce la creștere economică și va implementa cele mai înalte standarde de siguranță. Energia nucleară va continua să joace un rol proeminent în mixul energetic național al țării, oferind României energie fiabilă fără emisii, pentru a satisface cererea sa crescândă de electricitate, transmite Ministerul Economiei.

Statele Unite și România vor consolida Parteneriatul pentru cooperare energetică transatlantică (P-TEC) creat sub administrația Trump, în cadrul căruia SUA și România co-prezidă un grup de lucru privind cooperarea nucleară civilă.

Momentul a fost marcat și de Ambasada SUA pe pagina sa de Facebook. 

„Statele Unite, reprezentate prin Secretarul Departamentului de Energie Brouillette și Ambasadorul Adrian Zuckerman și România, reprezentată prin Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri Virgil-Daniel Popescu, au semnat un Acord interguvernamental (AIG), prin care se vor facilita lucrări de construcție și recondiționare a reactoarelor de la Cernavodă.” 

 

 

„Acest proiect de la Cernavodă, în valoare de 8 miliarde de dolari, prin care se va recondiționa Unitatea 1 și se vor construi Unitățile 3 și 4, va contribui la independența energetică a României și va reprezenta o paradigmă a viitoarelor proiecte româno-americane de dezvoltare economică și energetică. Proiectul va fi coordonat de AECom și va implica un consorțiu format din companii din S.U.A, România, Canada și Franța”, a declarat în timpul ceremoniei de semnare ambasadorul  Adrian Zuckerman.

Momentul a fost anunțat în urmă cu o zi de ambasadorul SUA în România, Adrian Zuckerman, transmis în discursul său video susținut la Bucharest Forum 2020 unde nu a putut participa tocmai pentru a-i însoți pe miniștrii români ai Apărării și Economiei în SUA.

Adrian Zuckerman, nu doar un ambasador. Cine este și de ce este atât de legat emoțional de destinul României

 

Adrian Zuckerman a emigrat din România împreună cu familia, pe când avea doar 9 ani, suficient cât să-și amintească foarte bine experiența românească și momentul plecării din țară, pe care a redat-o în discursul său susținut la audierile din iunie trecut în Comisia de relații externe a Senatului american.

Zuckerman l-a înlocuit pe Hans Klemm, care și-a încheiat mandatul de ambasador în decembrie trecut.

La audierea sa din 20 iunie 2019 în comisia de relații externe a Senatului american, Zuckerman a venit însoțit de fiica sa, Natalie, căreia a spus că i-a transmis moștenirea românească a familiei.

El a relatat despre momentul părăsirii României și despre foamea, frigul, sărăcia și umilințele îndurate de părinții săi, Emil și Aura, din partea regimului comunist.

Tatăl, cu rezultate recunoscute internațional în cercetarea epilepsiei, iar mama cu cercetări în domeniul endocrinologiei. Părinților săi le-au fost confiscate proprietățile și au fost decăzuți din funcțiile academice după ce au făcut cerere de emigrare ca să-i asigure copilului Adrian un viitor mai bun.

Au plecat din țară cu hainele de pe ei, pentru că nu li s-a permis să ia altceva, și cu două batoane de salam, și acelea procurate cu greu.

La momentul audierii din Senatul american, Zuckerman a relatat, cu vocea gâtuită de emoție, și despre momentul căderii comunismului în România, pe care a spus că l-a urmărit cu sufletul la gură în decembrie 1989, ”o zi la care am sperat întotdeauna, dar nu am crezut că voi trăi să o mai văd vreodată”.

De asemenea, a spus că părinții săi „au apreciat valorile americane” și au avut permanent credința că doar „prin muncă grea” poți avea un viitor mai bun” și au prețuit importanța acordată în spațiul american „libertății de exprimare” și „respectul maxim acordat libertății și drepturilor individuale”.

„S-au asigurat că voi ști mereu și că îmi voi aminti să apreciez și să trăiesc după aceste principii pentru care ei au luptat din greu”, a spus el.

„Dacă voi fi confirmat, voi continua oferirea sprijinului pentru eforturile notabile împotriva corupției din România”, a mai declarat el în cadrul acelorași audieri.

„Lupta împotriva corupției și sprijinirea independenței judiciare sunt vitale pentru prosperitatea și siguranța României pe termen lung”, a mai spus el.

Adrian Zuckerman are diplomă de absolvire de la Massachusetts Institute of Technology (1979), iar diploma în drept este obținută la New York Law School (1983).

 

Sursa: europalibera.org