Academia Română a șters comunicatul despre riscurile tehnologiei 5G

Academia Română a șters de pe site-ul său comunicatul publicat joi în care vorbea despre riscurile și vulnerabilitățile tehnologiei 5G asupra populației, alimentând astfel teoriile conspirației pe subiect.

Demersul academicienilor survine unei postări făcute de fizicianul Cristian Presura care a demontat punct cu punct toate susținerile conducerii Academiei Române, arătând că din comunicarea academicienilor lipsesc tocmai referințele științifice.

Fizicianul român a luat pe rând mai multe dintre afirmațiile din comunicatul Academiei Române și și-a expus, pe facebook, punctele de vedere.

1. " oamenii de știință avertizează că viitoarele stații 5G vor genera câmpuri electromagnetice de cca 100 de ori mai puternice decât cele ale generațiilor deja în funcțiune".

Standardele pentru 5G sunt aceleași ca și la 4G când vine vorba de densitatea de energie, arată Cristian Presură. „Simplu spus, dacă întindem mâna în aer, nu vom primi mai multă energie pe secundă de la o antenă 5G decât primim deja de la o antenă 4G. Nu văd cum se justifică factorul de 100 din comunicat”.

2. "dezvoltând practic un ocean artificial de radiații", au scris cei din conducerea Academiei Române.

Cristian Presură spune că sintagma „ocean de radiații" sperie, deși suntem înconjurați și de „oceane" de alte radiații: lumina si particule neutrino. „Ocean de radiații" nu înseamnă neapărat periculos!

3. „radiații milimetrice de înaltă frecvență (30-300 GHz) ".- altă afirmație a academicienilor, comentată de fizicianul Presură.

Tehnologia implementată până acum folosește până la 10GHz și, pe viitor, se vorbește de atingerea a maximum 70 GHz. În niciun caz 300 GHZ, care e o limită superioară teoretică ce apare doar în standardul www.icnirp.org. Cu alte cuvinte, până să se atingă 70 GHz, va curge multă apă de Dunăre, iar când se va discuta de implemenarea 300 GHz, fie va fi trecut o generație sau două, fie standardul va fi ajustat, este de părere Cristian Presură.

4. „autorități medicale internaționale clasifică câmpul electromagnetic produs de radiofrecvențe ca posibil carcinogen la om".

E adevarat, la aceeasi categorie sunt incluși si castraveții murați. Categoria indică cum, dacă punem intensități uriașe, mult mai mari, putem observa efecte în animale. La o categorie mai gravă este „probabil cancerigen", acolo unde fumul de țigară are 9 molecule din această categorie (https://bit.ly/2EEAG0u). Iar la cateoria „sigur cancerigen" intră carnea procesată. Citesc că 50 de grame zilnice de carne procesată cresc șansa de cancer de colon cu 18% (https://bit.ly/2Qriqul). Zic asta doar să vedeți cât de sănătoși sunt castraveții murați față de fumul de țigară sau carnea procesată. Iar 5G-ul intră la castraveți murați.

5. „radiațiile milimetrice se absorb la nivelul pielii, în profunzime de cca 1-2 mm"

Aici chiar așa e, e foarte bine că se spune, este de părere fizicianul. Radiația 5G nu penetrează dincolo de piele, e important de știut asta, pentru ca să nu ne fie frică de faptul că radiația asta ajunge „să ne citească gândurile".

6.„ efectele locale se pot transmite prin mecanisme moleculare în restul organismului."

Singurele efecte locale sunt cele termice, dar astea pot fi neglijate în raport cu variația temperaturii din mediul ambiant. Dacă există alte efecte, ar fi trebuit link cu o dovadă clară a faptului că pericolul este mare.

7. „Avertizăm că implementarea tehnologiei 5G, fără o evaluare concretă a riscurilor și vulnerabilităților, poate avea grave consecințe asupra sănătății populației", mai este una dintre afirmațiile Academia Română, comentată de Cristian Presură.

Cuvântul cheie este poate. Din experiența mea, România nu are singură capacitatea necesară să facă studii pe scară largă. Singurul lucru pe care îl poate face este să se intereseze la "frații mai mari" din UE, iar aici răspunsul este clar: în afară de cazuri izolate (care sunt discutabile), "fratii mai mari" au permis dezvoltarea 5G pe propria lor populație și pe scară largă. Personal, nu cred că sunt nebuni să facă asta dacă nu știu despre ce e vorba. Ei știu despre ce e vorba: pericolele radiației 5G, atât cât o cunoaștem, par să nu le depășească pe cele cunoscute: alimentația nesanatoasă, aerul pe care îl respirăm cu elementele sale radioactive, condusul mașinii, lumina soarelui cu radiația sa ultravioletă și așa mai departe. Atâta timp cât nu sunt semne clare de pericol, "fratii noștri mai mari" nu se sperie și lasă să se dezvolte acest motor nou al economiei. Când pericolele sunt mari, cum e cu pandemia, pun și ei piciorul pe pedală, dar la 5G nu e cazul”, a conchis Cristian Presură.

Cristian Presură este un nume foarte cunoscut în România pentru modul în face știința accesibilă maselor largi, pentru savoarea cu care vorbește despre intrarea în singularitate, cum se unesc teoriile lui Einstein și fizica cuantică pentru a înțelege curbarea spațiului și crearea găurilor negre.

De la cărțile sale publicate la Humanitas, la conferințele pe care le ține în România, pe canalul său de youtube, Presură folosește un limbaj plastic și prietenos. El este inventator al senzorului optic din ceas care măsoară pulsul, cercetător la Philips Research Eindhoven.

Academia Română a cerut, într-un comunicat remis presei joi, o analiză științifică înaintea implementării tehnologiei 5G, arătându-se preocupată de „consecinţele pe care le-ar putea avea asupra sănătăţii publice”, noua tehnologie.

Intervenția Academiei Române în spațiul public are loc pe fondul unei dispute legate de aplicarea 5G în România și de participarea companiei chineze Huawei la furnizarea infrastructurii pentru acest tip de tehnologie. Totodată, considerațiile academicienilor din România folosite între argumentele pentru introducerea 5G coincid cu teoriile conspiraționiste care circulă în România, susținute inclusiv la protestele recente față de restricțiile impuse de pandemie.

Academia Română invocă riscul apariției cancerului de piele sau a tumorilor pe creier, invocând decizii europene și studii științifice de dinainte de apariției tehnologiei 5G.

Sursa: europalibera.org