A doua reuniune a Comisiei Naționale pentru pregătirea aderării României la Zona Euro

Galerie foto Comisia Naţională de fundamentare a Planului Naţional de aderare la zona euro, prezidată de prim-ministrul Viorica Dăncilă, s-a reunit astăzi, la Palatul Victoria. La reuniune au participat preşedintele Academiei Romane, prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, guvernatorul Băncii Naţionale a Romaniei, Mugur Isărescu, reprezentanți ai Academiei Romane, ai Administraţiei Prezidenţiale, ai partidelor parlamentare, ai sindicatelor, ai patronatelor, ai structurilor asociative, ai societății civile și ai mediului universitar. La inceputul reuniunii, prim-ministrul a subliniat că incepand de astăzi reuniunile Comisiei Naţionale vor fi doar intalniri de lucru şi dezbateri pe baza unor prezentări elaborate de către specialişti, accentuand, totodată, necesitatea unor opinii pro şi contra care să conducă la adoptarea unor soluţii viabile pentru atingerea obiectivelor Comisie Naţionale. Toate aceste lucrări vor fi postate pe site-ul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, la secţiunea dedicată Comisiei Naţionale. Preşedintele Academiei Romane a subliniat că dificultatea şi contrangerile inseamnă o muncă laborioasă a Comisiei Naţionale: Personal şi Academia Romană vom depune toate eforturile să reuşim impreună. Constrangerile pe care le avem in față cand ne referim la adoptarea monedei euro sunt de două tipuri. Primul tip ne arată că avem nevoie, prin legislație și politici publice economice și sociale, să ne aliniem strategiei care asigură sustenabilitatea criteriilor de adoptare a monedei unice. Al doilea ne obligă să ne acomodăm demersul național cu reformele UE, in general și cu cele ale Uniunii Economice și Monetare, in special. Trebuie să tindem spre aceasta, ca stat membru deplin, fără derogare. In cadrul reuniunii au fost supuse spre dezbatere două comunicări: una cu privire la problematica internă a aderării, iar cealaltă referitoare la experienţele altor ţări in pregătirea adoptării monedei euro. Lucrarea Drumul spre zona euro susţinută de academicianul Daniel Dăianu, relevă următoarele aspecte: Zona euro elimină riscul valutar, este - adăpost faţă de instabilitatea pieţelor financiare; aduce import de credibilitate şi poate disciplina politici; semnificaţie politică şi geopolitică; Dar zona euro nu elimină posibila criză de lichiditate şi de solvenţă (operaţiuni ale BCE, ESM/EFSF, dovedesc această realitate); nu asigură automat convergenţa reală şi structurală; Economiile care au performat bine in zona euro sunt cele care au inregistrat caştiguri de productivitate sistematice; Este vital ca economia romanească să fie cat mai robustă la momentul aderării, nu in cele din urmă fiindcă zona euro nu are incă instrumente de amortizare a şocurilor asimetrice, de stabilizare; Cum am defini robusteţea ecnomiei romaneşti şi deci schiţa unui program? - o masă critică de convergenţă reală şi structurală, care să menţină un diferenţial mic al inflaţiei faţă de media din ZE (mai ales faţă de Germania); - consolidare bugetară solidă: deficit bugetar structural de sub 1% din PIB; venituri fiscale de min 30% din PIB (faţă de cca. 26% acum), care să asigure spaţiu fiscal; datorie publică nu mai mare de 45% din PIB; - reforme care măresc eficienţa sectorului public; - dezvoltarea infrastructurii, bunuri publice de bază (finanţarea educaţiei cu 5% din PIB); - capacitatea de a avea caştiguri de productivitate sistematice care să susţină creşteri salariale importante (pentru a stopa exodul forţei de muncă); sunt necesare politici industriale in acest sens; - nota bene: nivelul de productivitate depinde de plasarea in - lanţuri de producţie (production chains) - avantaje competitive dinamice; Interesul funciar al Romaniei este ca zona euro să fie cat mai robustă; este necesar că: - uniunea bancară să aibă o schemă colectivă de garantare a depozitelor (EDIS) şi un fond de rezoluţiune comun (SRF) solid; - zona euro să aibă instrumente de intervenţie pentru a atenua crize de lichiditate şi de solvenţă; restructurarea de datorii publice să nu se facă automat pentru a nu declanşa panica; - un fond de stabilizare pentru a combate şocuri asimetrice; - să se stimuleze convergenţa economică in zona euro (planul Juncker nu este suficient); Sunt etape pentru aderare: masa critică de convergenţă reala şi structurală; intrarea in ERM2; intrarea in UB (in caz se intră inainte de aderare); aderarea la zona euro; Un program de asistenţă din partea CE poate ajuta aderarea; Comparaţia cu ţările baltice are relevanţă limitată intrucat au avut regim de consiliu monetar, sunt economii foarte mici. In urma dezbaterilor, Comisia a stabilit ca incepand cu următoarea ședință să analizeze pe capitole structura și conținutul Planului Național de adoptare a monedei euro.