A 9-a reuniune a Consiliului Interministerial pentru Pregătirea și Exercitarea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene

Galerie foto Consiliul Interministerial pentru Pregătirea și Exercitarea Președinției Romaniei la Consiliul Uniunii Europene s-a reunit, marți, 8 mai 2018, la Palatul Victoria, intalnirea de lucru fiind prezidată de prim-ministrul Viorica Dăncilă. In cadrul reuniunii, au fost prezentate progresele inregistrate in ultimele luni pentru pregătirea acestui moment important pentru țara noastră și a fost aprobată prima versiune a temelor de interes ale Președinției Romaniei la Consiliul Uniunii Europene, care urmează a fi supusă dezbaterii Parlamentului. Prima versiune a temelor de interes ale mandatului Romaniei la Președinția Consiliului UE reprezintă rezultatul mai multor procese de consultare publică la nivel național. La elaborarea documentului au participat toate ministerele, Parlamentul Romaniei, Administraţia Prezidenţială şi partidele politice, precum şi reprezentanţi ai Romaniei la Bruxelles. De asemenea, au fost purtate discuţii cu partenerii sociali in cadrul seriei de dezbateri publice organizate de către Ministerul Afacerilor Externe și Institutul European din Romania. Documentul elaborat a făcut obiectul unor discuţii inclusiv in Consiliului Interministerial pentru pregătirea și exercitarea Președinției Romaniei la Consiliul UE și reflectă nivelul ridicat de ambiţie al Preşedinţiei Romaniei la Consiliul Uniunii Europene, in vederea gestionării principalelor dosare care se vor regăsi pe agenda europeană. In acest moment, varianta integrată urmează a fi supusă dezbaterilor in cadrul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru coordonarea activităților parlamentare necesare pregătirii Președinției Consiliului Uniunii Europene și in cadrul Comisiilor de afaceri europene din Parlamentul Romaniei, fiind ulterior discutat in plenul Parlamentului. După consultarea legislativului, Guvernul Romaniei va adopta prima versiune a documentului și va intra intr-un dialog cu Secretariatul General al Consiliului UE pentru ca in noiembrie, conform calendarului, executivul să adopte forma finală a programului de lucru. Temele de interes reflectă marile provocări şi transformări care apar din multiplicarea discuțiilor la nivel european cu privire la viitorul Uniunii. Prin alegerea acestor teme, se dorește un consens larg in privința procesului de pregătire și exercitare a Președinției Romaniei la Consiliul Uniunii Europene. Astfel, in formularea tematicilor de interes ale Președinției Consiliului UE, Romania are in vedere cetățeanul atat ca sursă, cat și ca finalitate. Din acest motiv, procesul de elaborare a temelor de interes a fost conceput ca un proces democratic, deliberativ, de jos in sus. Eforturile Romaniei se vor concentra, in consecință, cu precădere pe dosarele legislative şi nelegislative cu impact direct şi imediat asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor. Romania va urmări ca, prin activitatea pe care o va desfăşura la Preşedinţia Consiliului UE, să obțină rezultate concrete pentru cetățeni și să pună in valoare beneficiile pe care o Uniune puternică şi coezivă le poate aduce fiecărui cetăţean in parte. Tot in acest sens, Consiliul Interministerial a subliniat necesitatea transmiterii unui mesaj clar de susținere pentru coeziunea familiei europene, dar și pentru politicile care stimulează convergența economică, socială și teritorială, adoptand ca slogan al Președinției - Coeziunea, o valoare comună europeană. De altfel, coeziunea blocului comunitar este des evocată in discursurile liderilor europeni. Spre exemplu, in prefața Cartei Albe privind Viitorul Europei, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, evoca principiul unității statelor membre din UE, menționand faptul că - pe măsură ce decidem incotro ne indreptăm, ar trebui să ne amintim că Europa a fost intotdeauna in forma ei cea mai bună atunci cand am dat dovadă de unitate, de curaj și de convingerea că ne putem croi viitorul impreună. Această variantă este rezultatul unor consultări instituționale privind propunerile făcute de 21 de reprezentanți de prestigiu ai mediului academic, științific și publicistic. Obiectivul a fost identificarea unui mesaj convergent cu dezbaterile actuale in plan European, dar și corelat cu necesitatea de a evidenția nevoia ca cetăţenii europeni să resimtă la nivelul vieţii de zi cu zi beneficiile apartenenţei la Uniunea Europeană. De altfel, coeziunea are rădăcini profunde in construcția europeană. Apărută ca mecanism, incă din 1957, ca parte a politicilor regionale, coeziunea a căpătat o dimensiune proprie in 1988, cand și-a definit obiectivul ca instrument esențial de atingere a convergenței economice, sociale și teritoriale la nivelul Uniunii Europene. In 1993, prin Tratatul de la Maastricht, aceeași politică se dotează de un fond specific și cunoaște o creștere semnificativă a bugetului alocat făcand din acest mecanism principalul instrument de sprijin pentru dezvoltare la nivel european. De-a lungul timpului, politica de coeziune s-a adaptat noilor provocări cu scopul de a stimula o creștere inteligentă, sustenabilă și inclusivă la nivelul Uniunii Europene. In contextul in care Președinția Romaniei la Consiliul Uniunii Europene, din primul semestru al anului 2019, se situează intr-o perioadă de reflecție privind viitorul Cadru Financiar Multianual, dar și de analiză a rezultatelor Strategiei Europa 2020, reliefarea coeziunii in slogan devine esențială pentru a reaminti statelor membre importanța acestei politici pentru obiectivele fixate de construcția europeană. Mesajul indirect pe care propunerea de motto o transmite privește importanța politicii de coeziune și a rolului său esențial in atingerea obiectivului de reducere a decalajelor economice, sociale şi teritoriale intre statele membre, regiunile și cetățenii Uniunii Europene. *** Informații suplimentare: Consiliul Interministerial pentru Pregătirea și Exercitarea Președinției Romaniei la Consiliul Uniunii Europene reprezintă formatul de lucru compus din reprezentanții Guvernului Romaniei, ai Parlamentului și ai Administrației Prezidențiale, constituit cu scopul de a asigura coordonarea tehnică și politică pentru momentul in care țara noastră va deține Președinția Consiliului UE. Romania va exercita, pentru șase luni, incepand cu 1 ianuarie 2019, Președinția Consiliului Uniunii Europene - una dintre cele șapte instituții ale Uniunii. Țara noastră face parte din trio-ul de Președinții care mai include Finlanda și Croația. Președinția rotativă prezidează la Bruxelles reuniunile Consiliului Uniunii Europene (cu excepția Consiliului Afaceri Externe), reuniunile COREPER (intalnirile reprezentanților permanenți ai țărilor membre la Bruxelles) și reuniunile a aproximativ 200 de grupuri de lucru. Președinția Romaniei la Consiliul UE se va derula intr-un context european și internațional complex, mandatul acesteia urmand a ține cont de procese de anvergură care vor modela Uniunea Europeană, precum reflecția asupra viitorului Uniunii Europene, procesul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, tranziția spre un nou ciclu legislativ ca urmare a alegerilor europene și, implicit, a finalului de mandat al Comisiei Europene și al Parlamentului European, respectiv negocierile privind documente strategice de referință ale Uniunii, precum noul cadru strategic de acțiune post-2019 și viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM).