60 ANI DE LA INFIINTAREA CURTII INTERNATIONALE DE JUSTITIE DE LA HAGA

În acest an, în luna aprilie, se împlinesc 60 de ani de la înfiinţarea Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga, principalul organ judiciar al ONU.

Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe al României îşi exprimă convingerea că CIJ va continua cu deplin succes activitatea sa de o importanţă esenţială pentru crearea unei comunităţi internaţionale în care respectarea dreptului internaţional să reprezinte elementul principal de construcţie.

Din 1946, de când funcţionează efectiv, Curtea Internaţională de Justiţie a emis 92 de hotărâri, oferind soluţii unor dispute privind cele mai diverse şi mai complexe domenii ale dreptului internaţional: trasarea de frontiere maritime sau terestre, delimitarea spaţiilor maritime, suveranitatea teritorială, cetăţenia, luarea de ostateci, dreptul de azil, non-intervenţia în treburile interne ale statelor etc. Pe lângă exercitarea acestei competenţe contencioase (care are ca obiect exclusiv litigiile dintre state), Curtea a formulat, totodată, un număr important de avize consultative cu privire la chestiuni de drept, la solicitarea diferitelor organe din sistemul ONU.

Funcţionarea Curţii Internaţionale de Justiţie este reglementată de un Statut (care face parte integrantă din Carta Naţiunilor Unite – orice membru al ONU fiind, ipso facto, parte la Statut), precum şi de Regulile Curţii. Astfel, cele două documente conţin prevederi detaliate referitoare la componenţa CIJ, la competenţa de jurisdicţie a acesteia, la dreptul aplicabil, la procedura în faţa Curţii etc.

Curtea Internaţională de Justiţie este alcătuită dintr-un număr de 15 judecători, aleşi, pentru o perioadă de 9 ani, de către Adunarea Generală, respectiv, de către Consiliul de Securitate al ONU. Prin structura sa, Curtea asigură o reprezentare geografică echilibrată, precum şi o prezenţă a principalelor sisteme de drept ale lumii. Membrii Curţii formează un corp de magistraţi independenţi. Ei trebuie să se bucure, conform Statutului Curţii, de cele mai înalte calităţi morale şi profesionale şi trebuie să îndeplinească acele condiţii necesare pentru exercitarea, în ţările lor, a celor mai înalte funcţii judiciare sau să fie jurişti cu o competenţă recunoscută în materie de drept internaţional

După cum se ştie, la data de 16 septembrie 2004, România a sesizat instanţa de la Haga cu o cerere de iniţiere a procedurilor de soluţionare a problematicii delimitării spaţiilor maritime ale României şi Ucrainei în Marea Neagră – cazul Delimitarea maritimă în Marea Neagră (România v. Ucraina), aflat, în prezent, pe rolul CIJ. În acest fel, partea română a confirmat deplina sa încredere în dreapta judecată a Curţii, prestigiul de care se bucură instanţa de la Haga reprezentând, în opinia părţii române, o garanţie a aplicării cu stricteţe a normelor şi principiilor de drept internaţional.

Împlinirea celor 60 de ani de la înfiinţarea Curţii, va fi marcată printr-o serie de evenimente aniversare. Astfel, în perioada 10-11 aprilie 2006, va fi organizat, la Palatul Păcii din Haga un colocviu, la care sunt invitaţi să participe înalţi demnitari internaţionali, reprezentanţi de seamă ai mediului diplomatic şi academic, reputaţi specialişti în dreptul internaţional, dar şi agenţii şi consilierii juridici ai statelor implicate, în ultimii 10 ani, în proceduri în faţa CIJ. Totodată, la data de 12 aprilie, va avea loc o reuniune solemnă, la care vor lua parte inclusiv Secretarul General al Naţiunilor Unite, domnul Kofi Annan.

România va fi reprezentată de către domnul Bogdan Aurescu, Agentul României în speţa privind Delimitarea maritimă în Marea Neagră (România v. Ucraina). (MAE)