45 ani de la fondarea Muzeului Tehnicii Populare

Complexul National Muzeal "ASTRA" aniverseaza, in acest an, 45 de ani de la fondarea Muzeului Tehnicii Populare.

Un muzeu in aer liber a fost gandit, la Sibiu, inca din anul 1940 (meritul fiind a lui R. Vuia, director al Muzeului Etnografic al Transilvania, in momentul refugierii sale de la Cluj-Napoca, la Sibiu, dupa Dictatul de la Viena), dar proiectul sau efemer devenind o realitate, abia in 1963, din initiativa lui Cornel Irimie, cel care avea sa fie intaiul sau director.

Dupa atribuirea terenului necesar pentru organizarea expozitiei muzeului (prin decretul Primariei Sibiu, numarul 693 din 11 octombrie 1960), s-a trecut la realizarea propriu-zisa. Astfel, specialistii Sectiei de etnografie si arta populara din cadrul Complexului Muzeal Brukenthal au intocmit Proiectul tematic si de organizare a Muzeului in aer liber si au stabilit etapele ulterioare de dezvoltare ale acestuia. "Intitulat" Planul tematic si de organizare a sectiei etnografice in aer liber din Dumbrava Sibiului, proiectul a fost pus in discutie, in decembrie 1961. La sedinta de lucru au participat, pe langa specialistii muzeului sibian (muzeografi, arhitecti, graficieni, restauratori) si reprezentanti ai Academiei Romane. Acestia au dezbatut planul tematic si profilul viitorului muzeu, care avea sa se numeasca Muzeul Tehnicii Populare si care cuprindea patru sectoare tematice, fiecare fiind, la randul lor, impartite in numeroase grupe tematice ale lemnului, lutului, metalelor, industriei textile, a vanatorii, pescuitului, agriculturii, pomiculturii, prelucrarii minereurilor etc.
La 6 mai 1962, Prezidiul Academiei Romane a vizat favorabil tematica viitorului muzeu. Acesta urma sa reprezinte ocupatii, mestesuguri si "instalatii tehnice populare" de pe intreg teritoriul tarii, grupate pe diversitatea proceselor traditionale, pe genuri si tipologii.

In luna august a aceluiasi an, transferul terenului destinat muzeului a fost aprobat si de Sfatul Popular al Regiunii Brasov. In 8-10 noiembrie, 1963, a avut loc o noua sedinta a Comisiei consultative pentru organizarea Muzeului Tehnicii Populare, cu participarea specialistilor de la Academia Romana, Muzeul Satului si Muzeul de Arta Populara din Bucuresti, Comisia de Cultura si Arta, specialisti in sistematizarea orasului, avizandu-se Planul de organizare pe terenul destinat viitorului muzeu.

Incepand cu anul 1963, cercetarea stiintifica intreprinsa de specialistii muzeului s-a desfasurat prin expeditii pentru depistarea in teren a monumentelor etnografice cu valoare documentar-istorica sau tehnica ce urmau a fi transferate in Dumbrava Sibiului. S-au identificat: joagarul din Gura Raului (Sibiu), moara din Dabaca (Hunedoara), uleinita de la Orastioara (Hunedoara) si piua din Rod (Sibiu). Tot in anul 1963 s-au achizitionat primele noua monumente: moara plutitoare din Lucacesti, piua cu teasc de la Orastioara, joagarul hidraulic de la Gura Raului, piua de la Talmacel, moara de mana de la Bumbuiesti, teascul cu berbeci de la Racovita, podul plutitor de la Porcesti (Turnul Rosu). In perioada 1963-1964 a fost reconstituit primul monument transferat in muzeu: moara cu aductie inferioara (Dabaca) din tinutul Padurenilor Hunedoarei, un monument datat 1848, de mare valoare etnografica. In anii urmatori au mai fost reconstruite: teascului de bostina din Sebes, moara de la Munteni, joagarul cu roata mica de la Gura Raului, piua cu valtoare de la Rod, uleinita din Grind (in anul 1964), moara cu ciutura de la Arcani, teascul din Racovita, casa podarului si moara plutitoare din Lucacesti (in anul 1965).

Toate aceste cercetari, transferuri si reconstructii-restaurari au contribuit la definitivarea conceptiei stiintifice si metodologiei activitatilor caracteristice organizarii muzeului in aer liber. S-a definitivat metodologia specifica depistarii monumentelor (chestionare privind instalatiile tehnice, fise semnal, fise de monument, devize de demontare, transfer si reconstructie), s-a trecut la realizarea unor arhive stiintifice inclusiv de filmare a fenomenelor populare.
In 17 octombrie 1967 Muzeul Tehnicii Populare a fost inaugurat oficial pentru publicul larg.

In perioada cuprinsa intre anii 1980-2000 tematica muzeului a fost extinsa prin integrarea monumentelor de arhitectura populara, acestea egaland, prin numarul exponatelor, monumentele de tehnica populara existente pana atunci, muzeu devenind mai complex si acoperind intreg domeniul civilizatiei populare traditionale.
La finele anului 2007, patrimoniul muzeului in aer liber se compunea din urmatoarele categorii de monumente: 20 constructii specializate cu profil ocupational, din principalele domenii ale civilizatiei populare (cherhana, colibe pastorale, staul si stane, crame pomicole si viticole, galerie de mina aurifera), 37 gospodarii, din care: 3 cu profil pastoral, 2 agro-pastoral si 30 cu profil mestesugaresc, 2 ateliere mestesugaresti fara gospodarie anexa, 65 instalatii de industrii populare, 3 monumente in sectorul transporturilor populare, in total 162 monumente simple si complexe cu 342 constructii. La acestea s-au adaugat, in anul 2008, 8 monumente.

Ca o recunoastere a bogatiei, diversitatii, vechimii, importantei si valorii acestui pretios patrimoniu de civilizatie traditionala (preindustriala), cu accent pe patrimoniul tehnic specific culturii populare, Comisia Nationala UNESCO pentru Romania a instituit si conferit Muzeului "ASTRA", in anul 2006, Premiului national UNESCO pentru patrimoniul tehnic preindustrial "Dumbrava Sibiului", iar in anul 2007, s-a aprobat instituirea Premiului UNESCO pentru patrimoniul tehnic preindustrial, care va fi acordat de Romania, pe baza unei competitii universale, bienale, odata cu premiul de 10.000 dolari SUA.
Aceasta recunoastere in plan valoric si universal vine sa rasplateasca eforturilor facute, timp de 45 de ani, de specialistii Muzeului Civilizatiei Populare Traditionale "ASTRA" pentru salvarea, conservarea si valorificarea stiintifica si cultural-turistica a unui patrimoniu monumental, instrumental si obiectual, apreciat pe plan mondial, care a supravietuit socului civilizatiei tehnologice moderne in Romania.

Ocazionat de aniversarea celor 45 de ani de la inceperea organizarii Muzeului Tehnici Populare, Complexul National Muzeal "ASTRA" a pregatit si a oferit publicului expozitia Patrimoniul tehnic preindustrial, un brand international al Romaniei promovat de Muzeul "Astra". 45 de ani de la fondarea muzeului in aer liber. Sunt expuse unelte arhaice (tocalie, drug, facau, ravaru, tast sau roata de olar "inceata"), sisteme de transport si instalatii traditionale, ce au utilizat energiile umana, animala si cabalina, hidraulica si eoliana, structura valorilor civilizatiilor antica si medievala, ce au stat la baza civilizatiei populare romanesti. In final, expozitia incearca sa evidentieze motivatia pentru care UNESCO a instituit un nou premiu international, recunoscand atat importanta muzeului sibian in cercetarea si valorificarea patrimoniului, cat si a felului in care acesta a devenit un brand al patrimoniului tehnic universal.