28% dintre elevi și 43% profesori, fără resurse pentru educație online

28% dintre copii și părinții cu copii în școală declară că nu dețin resursele materiale necesare învățământului online. Situația este similară pentru 43% dintre cadrele didactice. Deficitul este cu 10% mai ridicat în mediul rural decât în mediul urban și cu peste 10% mai mare în cazul învățământului primar și preșcolar decât în al celui liceal, arată un studiu făcut de Salvați Copiii în colaborare cu Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Consiliul Național al Elevilor și Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar.

Nici sub aspectul competențelor pentru învățământ online lucrurile nu stau mai bine câtă vreme aceștia nu au acces la mijloacele prin care să și le dobândească.

Deficitul de competențe necesare învățământului online este similar, 28%, la nivelul tuturor partenerilor educaționali, cu 5% mai scăzut în rural decât în urban și cu 23% mai scăzut în cazul educației preșcolare decât liceale, mai arată studiul amintit.

„Criza socială îi afectează mult mai grav pe cei vulnerabili, iar pentru copii, îngrădirea accesului la educație are consecințe greu, dacă nu imposibil, de corectat ulterior. Neparticiparea școlară nu e o opțiune în nicio societate, din contră, educația trebuie protejată în acest context atât de dificil”, a avertizat Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Salvați Copiii România.

După aproximativ o lună de la debutul anului școlar 2020-2021, peste 20% din unitățile școlare incluse în eșantion își schimbaseră scenariul stabilit inițial, majoritar în sensul trecerii de la scenariul verde la scenariul galben sau roșu.

Schimbarea scenariului a afectat aproximativ un sfert dintre copii și părinți (23%) și 14% dintre cadrele didactice.

Probabilitatea schimbării scenariului de debut al anului școlar corelează direct cu ciclul educațional, liceele având o probabilitate de aproape două ori mai ridicată de schimbare a scenariului inițial (25%) în comparație cu instituțiile preșcolare (14%).

Ponderea schimbării scenariului înregistrată în mediul rural (24%) a fost mai ridicată decât în urban (17%). Regiunile în care au fost înregistrate probabilități mai ridicate de schimbare a scenariului sunt: București-Ilfov (33%), Nord-Est (28%) și Centru (27%).

Scenariul galben este scenariul cu cea mai mică rată de agravare măsurată la nivelul tuturor partenerilor educaționali, din ambele medii de rezidență (urban, rural), pentru toate cele patru cicluri de învățământ.

În peste 40% dintre unitățile de învățământ în care se desfășurau ore fizic, în perioada culegerii datelor, numărul elevilor prezenți real în clasă, în același timp, depășea 15 persoane. Această situație este prezentată similar de toți partenerii educaționali, din ambele medii de rezidență. In învățământul preșcolar ponderea claselor cu peste 15 elevi prezenți în același timp este mai scăzută, în raport cu media (36%). Cea mai ridicată pondere a fost înregistrată în învățământul gimnazial (48%).

Participarea la decizia privind modalitatea de debut a anului școlar a fost ridicată în rândul cadrelor didactice (77%), medie la nivelul părinților (50%) și scăzută la nivelul elevilor (25%).

Percepția privind respectarea regulilor de igienă în școală este foarte ridicată în rândul cadrelor didactice (93% răspuns pozitiv), ridicată în rândul elevilor (81%) și peste medie (69%) în rândul părinților.

Aprecierile pozitive sunt similare în mediul urban și rural, mai ridicate în cazul învățământului primar (84%) și mai scăzute în cazul învățământului liceal (77%).

50% dintre părinți declară că responsabilitatea achiziționării măștilor și a dezinfectanților pentru copii le aparține. 26% din cadrele didactice sunt în această situație, pentru majoritatea acestora măștile și dezinfectanții fiind asigurate de administrația școlii/ localității. Ponderea contribuției individuale (sau a familiilor) este mai ridicată în mediul urban (42%), decât în cel rural (34%), este mai ridicată în cazul liceelor (46%) decât al învățământului preșcolar (24%). Peste 70% dintre actorii educațional apreciază că regula purtării măști este respectată la școală.

Aproximativ jumătate dintre actorii educaționali se simt în siguranță în școală: 55% dintre elevi, 49% dintre părinți și 59% dintre cadrele didactice. Nivelul de siguranță perceput este similar în rural cu cel din urban și mai ridicat în cazul învățământului preșcolar (63%) decât al învățământului liceal (50%).

Care este situația în eventualitatea trecerii totale sau parțiale la învățământul on-line / resurse necesare (calculatoare, camere, internet) pentru o educație de calitate.

Cea mai mare parte a partenerilor educaționali apreciază că, în prezent, calitatea actului didactic din școală este mai slabă decât cea dinaintea crizei COVID19, respectiv 46% dintre elevi, 45% dintre părinți și 44% dintre profesori declară acest lucru.

Majoritatea celor care, la momentul studiului, utilizează alt scenariu de organizare educațională decât cel obișnuit (verde) consideră ca este afectată calitatea actului didactic: 51% din cei care funcționează în scenariul verde modificat (în schimburi), 64% din cei care funcționează în scenariul galben și 66% din cei care funcționează în scenariul roșu. Nivelul de insatisfacție este cu 5% mai ridicat în mediul urban decât în cel rural și crește odată cu creșterea nivelului educațional, de la 31% în la nivelul învățământului preșcolar la 57% la nivelul învățământului liceal.

Aproximativ o treime dintre actorii educaționali (32% dintre elevi, 29% dintre părinți și 27% dintre profesori) consideră că infectarea cu COVID19 nu este un pericol foarte mare (este prezentat exagerat, sau nu este un pericol deloc).

Media generală a aprecierii (pe o scala de la 1 la 10) a modului în care autoritățile din învățământ au gestionat până acum această criză este de 6,15, cu un nivel mai scăzut de apreciere în rândul părinților (5,96), al celor din mediul urban (6,08) și al celor din învățământul liceal (5,94) și primar (6,07).

„Rezultatele acestei analize sunt cu adevărat alarmante: aproape 30% dintre copii și părinții cu copii în școală declară că nu dețin resursele materiale necesare învățământului online. În ultimele luni, sute de mii de copii au fost lăsați în urmă de către sistemul educațional din România. Putem trata acest eșec ca pe o lecție din care să extragem două concluzii principale: în primul rând, măsurile sociale, precum asigurarea accesului la internet pentru elevi și acordarea corespunzătoare a burselor școlare, sunt indispensabile în acest context, iar în al doilea rând, este esențial să înțelegem cu toții faptul că școala nu va mai arăta niciodată ca înainte. Avem o oportunitate uriașă de a evolua, de a face lucrurile mai bine. Ține de fiecare dintre noi să profităm de această oportunitate”, a afirmat Rareș Voicu, Președinte Consiliul Național al Elevilor.

La nivel național au fost cuprinse în studiu 915 unități școlare din învățământul preuniversitar, din 40 de județe.

Recomandări făcute de autorii studiului

Asigurarea distribuirii de dispozitive adecvate (tablete sau PC-uri) necesare învățării de la distanță tuturor elevilor și cadrelor didactice care au nevoie și dotarea școlilor cu echipamentul necesar pentru asigurarea unei predări de calitate în sistem hibrid sau on-line
Asigurarea de oportunități gratuite, adecvate și flexibile de formare pentru cadrele didactice, în vederea consolidării cunoștințelor și competențelor de predare în sistem on-line sau hibrid.
Asigurarea gratuită a măștilor pentru toți elevii și cadrele didactice și pregătirea tuturor școlilor, indiferent de localitate și de resursele autorităților locale, pentru a asigura condiții de siguranță igienico-sanitară.
Monitorizarea continuă a situației elevilor vulnerabili și asigurarea, în colaborare cu serviciile de asistență socială, a tuturor măsurilor de sprijin necesare pentru accesul neîntrerupt al acestora la o educație de calitate.
Implementarea unui mecanism participativ și eficient de monitorizare a respectării condițiilor igienico-sanitare, atât în unitățile de învățământ, cât și în afara acestora, mai ales în mijloacele de transport în comun.
Suplimentarea posturilor și/sau a resurselor financiare, în vederea asigurării personalului didactic și nedidactic necesar pentru desfășurarea procesului educațional în condiții de siguranță și respectare a distanțării fizice.
Analizarea, împreună cu toți partenerii educaționali, a modului de implementare în practică a dispozițiilor privind organizarea activității școlilor în contextul pandemic (Ordinul comun al ministrului educației și cercetării și ministrului sănătății nr. 5487/1494/2020) și îmbunătățirea cadrului legal de referință. 8. Încurajarea comunicării între cadrele didactice și părinți, astfel încât părinții să fie informați despre cum se pot implica activ în sprijinirea copiilor.

 

 

Sursa: europalibera.org