Verificarea alunițelor ca parte a îngrijirii primare

Alunițele sunt excrescențe mici, de obicei închise la culoare, care se dezvoltă din celulele producătoare de pigment ale pielii (melanocite).

Alunițele variază în dimensiune, pot fi puncte mici sau mai mari de 2,5 cm în diametru, dar de obicei au mai puțin de 1 cm și de obicei mai mici de 6 mm. Aproape toată lumea are câteva alunițe, însă sunt oameni ce pot avea un număr mare de alunițe. Persoanele cu mai mult de 50 de alunițe au un risc ușor mai mare de a dezvolta melanom, un neoplasm melanocitar canceros (malign). Acești oameni ar trebui să urmărească în mod regulat alunițele pentru a vedea dacă apar modificări (vezi ABCDE al melanomului) și să le verifice în mod regulat, ca parte a îngrijirii lor primare. Biopsiile ar trebui efectuate pe alunițe și alunițe atipice în care au avut loc modificări semnificative pentru a exclude posibilele melanoame.

Majoritatea alunițelor necanceroase (benigne) nu necesită tratament, dar cele care sunt incomode sau care prezintă probleme cosmetice pot fi îndepărtate folosind un anestezic local.

Alunițele pot fi plate sau în relief, netede sau aspre, iar unora le cresc fire de păr. Alunițele sunt de obicei de culoarea cărnii, galbene, maro, gri-albăstrui sau aproape negre. Unele sunt roșii la început, dar tind să se închidă la culoare. În general, alunițele se dezvoltă de obicei în timpul copilăriei sau adolescenței, iar cele existente adesea se extind (proporțional cu creșterea corpului) și își schimbă culoarea. În unele cazuri, ele continuă să se dezvolte de-a lungul vieții și pot apărea oriunde pe corp. Ele răspund la modificările nivelului hormonal la femei și se pot închide la culoare în timpul sarcinii. Odată apărute, ele rămân pe viață și devin mai puțin pigmentate și se umflă în timp (devin mai cărnoase). La persoanele cu tenul deschis, acestea apar mai des pe zonele pielii expuse la soare.

Tratament alunițe. Majoritatea alunițelor sunt inofensive și nu trebuie îndepărtate chirurgical. În funcție de aspectul și locația lor, unele alunițe sunt apreciate pozitiv din punct de vedere estetic. Însă alunițele normale care sunt situate în zonele în care sunt iritate de îmbrăcăminte pot fi îndepărtate cu bisturiu și anestezie locală.

Alunițe atipice. Majoritatea oamenilor au alunițe, dar tendința de a dezvolta alunițe atipice este adesea ereditară. Alunițele atipice sunt alunițe necanceroase (benigne) care au un aspect diferit totuși de alunițele normale. Persoanele cu alunițe atipice au un risc crescut de a dezvolta melanom, care este cancer al celulelor pielii producătoare de pigment numite melanocite. Riscul de a dezvolta melanom crește odată cu creșterea numărului de alunițe. Riscul este crescut și la persoanele care petrec mult timp la soare.

Tendința de a avea alunițe atipice poate fi ereditară, ca în sindromul tumorii atipice ereditare de melanom. În această tulburare, multe alunițe și melanoame atipice se dezvoltă la două sau mai multe rude de gradul întâi (cum ar fi un părinte, un frate sau un copil), iar membrii familiei au un risc de 25 de ori mai mare de a dezvolta melanom. Persoanele cu alunițe atipice ar trebui să fie conștiente de apariția oricărei alunițe sau de orice modificare a unei alunițe existente care ar putea fi un semn de melanom. Cu cât melanomul este identificat și îndepărtat mai devreme, cu atât sunt mai mari șansele ca tratamentul să aibă succes.

Leziunile pielii cauzate de razele ultraviolete (UV) de la Soare sunt una dintre cauzele melanomului. Pentru a limita daunele cauzate de radiațiile UV, oamenii ar trebui să evite soarele în orele de vârf (10 a.m. - 4 p.m.) ori de câte ori este posibil. Ar trebui să poarte îmbrăcăminte de protecție solară, precum și să aplice frecvent o protecție solară cu spectru larg.

Tratamente alunițe atipice. Persoanele cu o aluniță atipică sau o aluniță nouă sau în schimbare ar trebui să fie evaluate de un dermatolog, care va stabili care este cel mai indicat tratament alunițe de administrat și dacă alunița trebuie îndepărtată.

Cauti Gazduire Web? Alege Speedhost.ro