Țară în service | Toate discursurile președintelui. Câte vieți au salvat cuvintele lui Klaus Iohannis în pandemie

octombrie 20, 2021

Constituția României:

Art. 80

(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.

Art.22

(1) Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate.

Art. 34

(2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice.

Din martie 2020 și până pe 20 octombrie 2021, președintele Klaus Iohannis a ținut 117 discursuri publice despre legate de pandemie. În 2021, începând mai ales din luna mai, nu doar numărul acestora, ci și intensitatea mesajului transmis de președinte a scăzut.

Congresul PNL din 25-26 septembrie și confruntarea Cîțu-Orban a confiscat evident și agenda prezidențială, și agenda publică la începutul sesiunii parlamentare, în timp ce, pe fondul vaccinării unei singure treimi din populație, cifrele Covid au început să urce abrupt.

Lucrurile păreau atât de liniștite la nivel înalt încât într-o apariție publică la 18 septembrie, imediat după începerea școlii în pandemie, președintele Iohannis a uimit pe toată lumea recomandându-le compatrioților „să joace golf” care „nu e un sport exclusivist”.

În lunea Congresului toate locurile la Terapie Intensivă în București erau ocupate, iar experții avertizau îngrijorați că în octombrie numărul de cazuri zilnic va trece de 16.000.

În ajunul Congresului, numărul de morți ajunsese la 145, iar 244 de copii erau în spital, 16 dintre ei la Terapie Intensivă. Întrebat dacă își asumă eșecul campaniei de vaccinare, premierul răspundea:

„Nu sunt o firmă de advertising. Ceea ce trebuia să facă Guvernul am făcut (...) Până la urmă, în România vaccinarea nu este obligatorie. Pot să fiu acuzat că eu nu sunt cel mai convingător om din lume (...) Dar aş vrea să văd responsabili din societate, oameni care sunt lideri de opinie, influenceri, câte ore au dedicat campaniei de vaccinare?”

Era perioada în care președintele Iohannis nu vorbea nici despre vaccinare, nici despre pregătirile în fața valului IV. Între timp, USR PLUS a ieșit de la guvernare, dar cu excepția mesajelor de sprijin pentru Florin Cîțu, președintele nu a făcut declarații.

Pe acest fond, la momentul căderii guvernului Cîțu, 5 octombrie, numărul morților ajungea la 252. În ziua următoare a sărit la 331, inclusiv câțiva copii și tineri sub 20 de ani.

Criza politică - de la desemnarea unui nou premier în persoana liderului USR PLUS, Dacian Cioloș - până la respingerea cabinetului său în Parlament, a evoluat în paralel cu o curbă Covid din ce în ce mai ascuțită.

În timpul negocierilor purtate de Dacian Cioloș, numărul morților a trecut de 400. Numărul zilnic de noi îmbolnăviri a trecut de 16.000, iar cazurile în ATI de 1700.

Săptămâna în curs a înregistrat și depășirea pragului psihologic de 500 de oameni morți zilnic, anume 574. A fost momentul în care Președinția a anunțat în sfârșit convocarea responsabililor de rang înalt din Sănătate la Cotroceni, ceea ce s-a întâmplat, ieri, 20 octombrie. În aceeași zi, prima variantă de nou cabinet a căzut în Parlament.

La prima declarație publică dedicată exclusiv luptei cu pandemia după mult timp, dl. Iohannis a pasat responsabilitatea gestionării pandemiei premierului Florin Cîțu, al cărui mesaj triumfalist din vară, conform căruia „am învins pandemia”, s-a dovedit fals.

Nu doar că România nu a învins pandemia, însă a fost surprinsă de valul IV cu un sistem sanitar nepregătit, pentru care președintele dădea asigurări, acum câteva luni, că va începe rapid un vast proces de modernizare.

În acest moment, numărul infectărilor crește și cu câte 18.000 pe zi, cu sute de morți zilnic, iar specialiștii avertizează că toamna abia a început.

Potrivit Constituției, președintele nu este șeful Executivului, ci împarte această responsabilitate cu premierul.

Nu președintele decide politicile publice, dar poate prezida ședințele de Guvern. Nu președintele semnează măsurile de protecție, sau desfășurarea campaniei de vaccinare, dar prezența sa publică la începutul pandemiei a dat direcția, iar până în mai 2021, România a urmat linia generală

Putea președintele să facă mai mult?

Starea de urgență

În martie 2020, pe atunci misteriosul virus SARS-COV-2 sădise teamă în inimile multora. Oamenii erau speriați de situația din Italia și, puși în fața unei situații prin care nu mai trecuseră, s-au conformat în majoritatea lor regulilor impuse de autorități.

Președintele Klaus Iohannis a devenit atunci vocea statului în relația cu cetățeanul. România urma punct cu punct ghidajul Comisiei Europene, iar măsurile luate au urmat îndeaproape rețeta europeană.

În perioada martie – mai 2020, Președintele României a avut 34 de intervenții publice legate de situația sanitară. Nu premierul Orban, nu ministrul Sănătății, anunțau ce e de făcut, ci președintele.

De la măsurile de carantină, până la banalul spălat pe mâini care salvează vieți, președintele Klaus Iohannis și-a asumat atunci măsuri aspre.

Aspre, enervante pentru unii, dar eficiente devreme ce România a înregistrat în 2020 puține decese comparativ cu alte state europene, iar campania de vaccinare a început rapid în 2021, practic de îndată ce vaccinurile au devenit disponibile la nivel internațional.

„Nu ieșiți din casă decât atunci când aveți o problemă de rezolvat, când mergeți la serviciu, când mergeți să cumpărați alimente! Evitați orice contact fizic cu oricine, este foarte important! Boala se răspândește de la om la om. Nu dați mâna, nu vă îmbrățișați, stați la distanță față de alte persoane!”, este unul dintre mesajele președintelui Iohannis din timpul stării de urgență.

Notabilă a rămas și intervenția acestuia din săptămâna de dinaintea Paștelui din 2020, pe 15 aprilie, când Guvernul intenționa să implice Poliția în supravegherea ceremoniilor de Paște. Într-o formulă fără precedent, bisericile și mănăstirile și-au transmis Slujba de Înviere online, iar majoritatea enoriașilor au stat acasă.

Mesajul președintelui fusese clar, simplu, fără echivoc: „Stați acasă! Altfel, după Sărbători, vom avea înmormântări!”.

„Aceasta e perioada când președintele a fost prezent permanent, transmițând imaginea liderului care organizează, coordonează, acțiunea. A fost și perioada în care am avut și cele mai bune rezultate în combaterea pandemiei”, explică pentru Europa Liberă politologul Cristian Pîrvulescu.

Un avantaj al României în acea perioadă a fost setul de reguli unitare implementate la nivel european. România s-a inspirat din exemplul altor țări. În săptămînile în care România a fost în carantină/lockdown, statele membre, inclusiv Bucureștiul, au hotărât închiderea granițelor. O măsură teribilă cerută de gravitatea situației, dar care a pus sub semnul întrebării unul dintre cele patru principii fondatoare ale Uniunii Europene: dreptul la liberă circulație.

 

Relaxarea

Ieșirea din carantină a adus optimism. Vara anului 2020 a început cu o scădere a numărului de cazuri de Covid. Oamenii au lăsat temerile deoparte când au văzut că cei mai mulți dintre ei nu s-au îmbolnăvit, dar și că cei care se infectaseră s-au vindecat în proporție covârșitoare. Curentul „e doar o răceală” a început să se propage exponențial, în special în social-media, unde conspirațiile de tot soiul infectau feed-ul de pe Facebook al multora. A apărut și speranța unui vaccin, dar, odată cu ea, și o întrebare care îi neliniștea pe mulți: „de ce atât de repede?”

În acest context complicat, dl Iohannis a rostit pentru prima oară sintagma „sfârșitul pandemiei”. Dar „purtatul măștii, distanțarea, spălatul pe mâini rămân extrem, extrem de importante pentru a nu pierde controlul acum, la sfârșit, asupra acestei epidemii”, a adăugat el.

În perioada iunie – august 2020, Klaus Iohannis a avut nu mai puțin de 18 declarații publice în perioada iunie – august 2020. Restricțiile erau deja mai blânde, așa că președintele s-a rezumat să îi îndemne pe cetățeni să se spele pe mâini, să poarte mască sau să îi asigure că autoritățile au situația sub control.

„Eu, Guvernul, autoritățile știm ce avem de făcut, Internele știu ce au de făcut, ministrul Sănătății, Ministerul Sănătății știu ce au de făcut, Departamentul Situațiilor de Urgență pregătește spitalele”, spunea dl Iohannis, pe 30 iulie 2020.

A urmat însă o toamnă grea pentru sistemul sanitar românesc, cu un vârf de nu mai puțin 10.000 de cazuri pe zi. Spitalele au început să ia foc din cauza rețelelor electrice vechi, supraîncărcate. Elevii au învățat în sistem online, multe dintre restricții au fost menținute sau înăsprite. Dar între timp, în limbajul uzual al discursului public al președintelui a intrat și cuvântul „vaccin”.

Vaccinarea

La începutul lui 2021, președintele României Klaus Iohannis vorbea despre vaccinare ca despre șansa tuturor de a scăpa de boală și pandemie încă din noiembrie 2020. La fel făceau în țările lor Emanuel Macron, Boris Johnson sau Angela Merkel.

Ca și aceștia, dl. Klaus Iohannis a susținut constant că e nevoie de o campanie de vaccinare „organizată, planificată și comunicată eficient” și era optimist că românii vor accepta dozele oferite gratuit de stat.

„În chestiunea vaccinării, după părerea mea, campania de vaccinare trebuie să fie un succes și, ca atare, campania de vaccinare este o chestiune de securitate națională”, preciza dl. Iohannis pe 20 noiembrie 2020.

În aceeași perioadă, Președintele promitea românilor că „împreună cu Guvernul, sunt decis să facem ceea ce nu s-a realizat, de fapt, în România după 1989, adică să reconstruim tot sistemul sanitar din temelii”.

În urma alegerilor din 5 decembrie, Prim-ministru al României devenise Florin Cîțu, despre care Klaus Iohannis era convins că „va gestiona măsurile necesare în pandemie”.

Campania de vaccinare a început la finele anului 2020, când în România au ajuns primele doze. Strategia de a vaccina mai întâi așa-zisele categorii esențiale, în care au fost incluși și simpli funcționari publici – nu doar cei din prima gardă a luptei cu virusului - a făcut ca țara noastră să fie fruntașă, la acel moment, în Europa în privința numărului de doze administrate.

Ritmul accelerat în care românii se vaccinau a fost însă o capcană. În ciuda informațiilor disponibile privind atitudinea autarhică și refractară a unei vaste proporții a populației, autoritățile s-au limitat la timpul prezent cu viteza lui încurajatoare de vaccinare.

Era un măr otrăvit din care se pare că a mușcat inclusiv președintele Iohannis. În curând, curba vaccinării s-a lovit de un zid: lipsă de educație, ignoranță, suspiciune, neîncredere și, mai ales, frică, multă frică.

Președintele s-a vaccinat la începutul anului 2021, a dat asigurări că „ nu doare” și s-a lansat într-o serie de declarații inexplicabile privind așa-zisul succes al României privind campania de vaccinare.

„Dragii mei, haideți să nu irosim ceea ce am câștigat până acum prin campania de vaccinare, campanie de vaccinare care merge foarte bine”, 9 martie.
„Campania de vaccinare este un succes. Am reușit să obținem un număr important de doze de vaccin și am reușit să le folosim pe toate, suntem la peste 2 milioane de persoane. Este o reușită certă și acest lucru puteți să îl verificați foarte simplu, există statistici europene”, 21 aprilie.
„În paranteză fie spus, noi stăm – noi, în România – extraordinar de bine cu această campanie de vaccinare”, 6 mai.

De fapt, în spatele „succesului” României se afla vaccinarea unei mari categorii a funcționarilor publici, ai unor membri ai instituțiilor statului sau pur și simplu a masei de populație deja convinsă că vrea să se vaccineze.

Marea relaxare

La finele primăverii 2021, școlile erau deschise, iar sentimentul general a fost că lucrurile se îmbunătățesc. Dinspre Guvern, cele mai multe mesaje în legătură cu pandemia se refereau la fațeta economică, mai puțin la cea sanitară, iar anunțul marii relaxări, în contextul în care România avea suficient vaccin pentru a-și imuniza populația, părea iminent.

„Ne propunem ca la 1 iunie să avem 5 milioane de persoane vaccinate, la 1 iulie 6 milioane, la 1 august 7 milioane de persoane vaccinate. O să vă întrebați de ce aceste date. Am pregătit un calendar cu măsuri de relaxare și am dorit să avem un calendar care cuprinde întreaga perioadă de vară. Așadar, ne pregătim de relaxare”, declara dl. Iohannis, pe 13 mai 2021.

Din toată această declarație, singura propoziție care s-a adeverit a fost cea referitoare la relaxare. România a ratat toate țintele privind numărul de vaccinări, iar Guvernul nu și-a respectat decizia că ridicarea restricțiilor va fi condiționată de reușita campaniei de imunizare.

Mesajul anti-pandemic a fost preluat de premierul Florin Cîțu, care a profitat de conjunctura numărului mic de cazuri noi pentru a apăsa și mai mult pedala relaxărilor, în favoarea unui creșteri economice fără precedent, în opinia sa. „Ţinta era să eliminăm pandemia şi ţinta a fost atinsă”, spunea Cîțu pe 28 iunie 2021.

În tot acest timp, în vestul Europei valul IV lovea mai multe țări. Franța sau Italia foloseau certificatul verde european pentru a impune restricții celor care nu se vaccinează.

În vară, Spania și Portugalia era roșii pe harta Covid, de pildă, dar campaniile de vaccinare înaintau cu rapiditate. În prezent, populația Portugaliei este vaccinată în proporție de 99%, iar Covid a devenit numele unui guturai. La fel se întâmplă în Danemarca.

România a mers mai departe și în vară, și în toamnă, ca și cum știrile externe nu ajungeau la București. Autoritățile române s-au decuplat cvasi-total de la practicile vestice, când acestea au devenit ne-unitare în eficiența lor. Din mai 2021, Bucureștiul a ales să meargă pe propria cale.

A urmat o vară în care nunțile, botezurile sau petrecerile – teoretic, limitate în privința numărului de participanți – au fost organizate în marea lor majoritate fără ca nimeni să respecte nicio regulă. Pe litoral s-a stat șezlong lângă șezlong. Festivalurile muzicale cu sute de mii de oameni s-au organizat ca și cum virusul nu mai exista.

Congresul PNL a avut loc cu 5000 de delegați într-un spațiu închis. Până și președintele, la același congres PNL, a fost fotografiat fără mască de protecție.

În patru luni, iunie-septembrie 2021, Klaus Iohannis a vorbit public de numai șapte ori despre pandemie. De cele mai multe ori conjunctural, spre deosebire de începutul molimei, când declarațiile de la Cotroceni erau exclusiv despre coronavirus.

„Cum ar fi să vaccinăm doar puțină lume și să ne trezim în octombrie sau în noiembrie cu un al patrulea val, fiindcă virusul evoluează?”, se întreba dl Iohannis pe 24 iunie. În iulie, a devenit clar și la Președinție că mult lăudata campanie de vaccinare este, de fapt, un eșec.

„România este dintre statele care are un grad mic de vaccinare și prin asta, automat, suntem mult mai expuși în fața valului patru, care se vede că vine”, declara președintele pe 9 iulie, la o rată de vaccinare de circa 25%.

Într-o intervenție din august, președintele Iohannis i-a menționat și pe românii care refuză să se vaccineze, mai mult de două treimi din populație. „Nu, nu putem să-i constrângem pe oameni să facă anumite lucruri pe care nu vor să le facă fiindcă nu le înțeleg. Și așa este și cu vaccinarea. Trebuie să aprofundăm, să îmbunătățim campania de vaccinare, asta este, fiindcă pandemia nu s-a terminat”.

Catastrofa

În toamna lui 2021 însă, explozia infectărilor s-a suprapus crizei politice generate de ruptura coaliției de guvernare. PNL și USR PLUS s-au învinut reciproc pentru criză, în timp ce președintele s-a plasat alături de premierul Florin Cîțu nu doar în disputa sa cu USR PLUS, ci și în lupta intestină din PNL. Dl Iohannis l-a susținut direct pe Florin Cîțu și a acuzat USR PLUS că este vinovat pentru situația problematică a țării.

„Trist, dar adevărat. Cuvântul care caracterizează cel mai bine România de astăzi este cuvântul criză. Suntem într-o criză a sistemului de sănătate publică. Suntem în plină pandemie. Valul patru ne-a lovit, și ne-a lovit rău”, spunea președintele la începutul lui octombrie.

Observatorii sunt unanimi că lupta pentru putere a aruncat pandemia pe plan secund, atât la Palatul Victoria, cât și la Palatul Cotroceni, până ce numărul de cazuri a explodat. În octombrie, sistemul sanitar pare că a intrat el însuși la Terapie Intensivă.

După incendiul spitalului de la Constanța, președintele a uimit din nou, de această dată, declarând că „statul român a eșuat în misiunea sa fundamentală de a-și proteja cetățenii”. Era 1 octombrie.

Pe 19 octombrie, președintele a avut o nouă ieșire publică pe tema pandemiei. A citit apăsat numărul de infectări și de decese și a ajuns la concluzia pe care mulți specialiști din domeniu sănătății publice o enunțau încă din vară. Avem nevoie de restricții.

Le-a anunțat miercuri seară, pe 20 octombrie, cu mențiunea că vor intra în vigoare de luni: mască obligatorie, carantină de noapte, restricții pentru nevaccinați.

Discursul lui Iohannis

Politologul Cristian Pîrvulescu identifică trei perioade importante ale pandemiei din perspectiva discursului prezidențial: cea a guvernului minoritar Ludovic Orban, campania electorală și guvernarea dlui Cîțu. Dacă în timpul în care guvernul Orban avea o majoritate parlamentară fragilă, președintele era activ, după ce forțele politice de dreapta s-au coalizat într-o coaliție de guvernare condusă de Florin Cîțu, dl Iohannis s-a retras, susține Cristian Pârvulescu.

Dar Florin Cîțu, un suporter necondiționat al economiei și ne-intervenției statului, nu a fost, se pare, deloc un vector eficient al politicilor sanitare.

„Din acest punct de vedere, absența președintelui a fost regretabilă, pentru că nu a existat niciun fel de linie pentru combaterea pandemiei, mai ales din mai. Din acel moment situația se degradează”, atrage atenția la Europa Liberă Cristian Pîrvulescu.

Profesorul mai arată că declarațiile optimiste privind depășirea pandemiei ale Președintelui au avut și ele un rol nefast în privința campaniei de vaccinare.

„Întrebarea este dacă informațiile pe care le-a primit președintele intrau în contradicție cu tot ceea ce oamenii de bună credință din România spuneau, și anume că totul se va termina cu un val mortal”, menționează Cristian Pîrvulescu.

Politologul Ioan Stanomir este și mai critic la adresa dlui Iohannis. Acesta spune că, prin modul în care a gestionat pandemia, președintele a pierdut sprijinul unei părți semnificative a cetățenilor.

„Criza în care ne aflăm este consecința, printre altele, și a incapacității președintelui de a simți mișcările psihologice ale propriului popor. E o chestiune destul de delicată, tristă și imposibil de ignorat”, a declarat profesorul Stanomir pentru Europa Liberă.

„Președintele României a promis niște lucruri și nu s-a mai ținut de cuvânt. Ne-a promis anul trecut că dacă vom accepta starea de urgență, vom reuși să punem pe picioare sistemul de sănătate. Vă las pe dvs. să vedeți în ce situație este sistemul de sănătate”, a concluzionat Ioan Stanomir.

 

Sursa: europalibera.org

Alte Stiri & Articole

Ooni Koda

Web site realizat de Dow Media servicii Web Design | Gazduire Web furnizata de SpeedHost.ro