Țară în service | Intrarea în Schengen. Rețelele mafiote, mai pregătite decât statul?

Reprezentanții Comisiei Europene au anunțat la începutul lunii iunie că ar dori România în Schengen, zona din Uniunea Europeană unde circulația persoanelor și a mărfurilor se desfășoară este fără controale vamale și de trecere a unei frontiere. Rămâne și ca România să demonstreze că este pregătită să mute frontiera Schengen de la granița de vest la est, pe Prut. Cu sau fără autorități pregătite, se pare că lumea interlopă așteaptă cu aceeași nerăbdare intrarea României la Spațiul Schengen.

Noua strategie anunțată de Comisia Europeană vine să sprijine România, Bulgaria, Cipru și Croația să intre în zona de liberă circulație. Bucureștiul încearcă din 2011 să adere la acest spațiu comunitar.
Înfrângerile tot mai frecvente în fața grupărilor infracționale transfrontaliere reprezintă motivul principal pentru care state ca Franța și Olanda ar vota, la un ipotetic vot de mâine, împotriva intrării României în Schengen.
Migrația și mai ușoară a grupărilor infracționale este marea temere a statelor Schengen atunci când vine vorba de extinderea până la granița de est a României a acestei zone.
Un TIR cu țigări care intră ilegal acum în România are marfă de contrabandă de aproape un milion de euro. După lărgirea spațiul Schengen, marfa ar valora trei milioane de euro pentru că va putea ajunge ușor până în Germania sau Portugalia, acolo unde un pachet de contrabandă poate fi vândut mai scump.
Portul Constanța va deveni cel mai important din partea de est a zonei Schengen, în condițiile în care portul are un singur scaner de generație veche, iar deseori nici acesta nu funcționează.
Dacă autoritățile par în continuare nepregătite să profite de bunele intenții ale Comisiei Europene, rețelele infracționale sunt gata de startul aderării la Spațiul Schengen.

Comisia Europeană a trimis în data de 3 iunie Parlamentului European şi Consiliului UE un document privind strategia de reformare a Spațiului Schengen. Actul propune măsuri de optimizare a managementului frontierelor externe și finalizarea procesului de admitere a României, Bulgariei, Croației și Ciprului.

„Restabilirea Spațiului Schengen fără controale la frontierele interne este un lucru extrem de important pentru întreaga Uniune Europeană. Acest lucru a fost recunoscut de Parlamentul European și de Consiliul European, care au cerut restabilirea funcționării normale a Spațiului Schengen. Acest spațiu reprezintă una dintre cele mai clare manifestări privind o uniune din ce în ce mai mare între statele membre și între cetățeni", precizează documentul respectiv.

Intrarea României în Spațiul Schengen este probabil una dintre cele mai importante ținte comune pentru politicieni, administrația publică, mediul privat, dar și pentru cetățeanul de rând. Imediat după anunțul Comisiei Europene din 3 iunie, președintele Klaus Iohannis a afirmat că aderarea la Schengen „rămâne un obiectiv politic major pentru România”. Premierul Florin Cîțu a spus, de asemenea, că speră ca România să adere la zona comercială Schengen până în anul 2024, imediat după ce a ajuns la Palatul Victoria.

Europarlamentarul Daniel Tudorache consideră că noua strategie de la Bruxelles privind Spațiul Schengen este o reacție la restricțiile de pe timpul pandemiei. În ultimul an, aproape fiecare cetățean european a fost nevoit să aștepte la graniță atunci când trecea dintr-un stat în altul din cauza restricțiile impuse de fiecare stat, așa cum fac românii când trec în Ungaria. „Ceea ce s-a întâmplat în ultimele două luni pentru toți cetățenii Uniunii Europene, s-a întâmplat pentru cetățenii din România, Bulgaria, Croația în ultimii 12 ani, 13 ani”, explică și Dragoș Tudorache.

Ce este spațiul Schengen

Statele membre Schengen au eliminat controalele pentru persoane la frontierele dintre ele. Este posibilă trecerea frontierei între oricare două asemenea state fără prezentare de acte de identitate și fără opriri pentru control. Acordul de liberă circulație a fost semnat la 14 iunie 1985 în mica localitate luxemburgheză Schengen, unde și numele zonei de liberă circulație în UE.

Primele state care l-au implementat au fost Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania și Țările de Jos, care și-au deschis între ele granițele la 26 martie 1995.

Spațiul Schengen reunește 26 de țări cu un total de 420 de milioane de locuitori, dintre care 22 de state membre ale UE. Din această zonă fac parte și Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda, care nu sunt membre ale UE.

„E o decizie ca să ne încurajeze”

Din 2011, Bucureștiul a rămas în afara spațiului de liberă circulație, deși toate guvernele de după aderarea la UE din 2007 au promis că vor realiza și intrarea în spațiul de liberă circulație.

De altfel, anunțul de pe 3 iunie nu înseamnă că România este la un pas de aderarea la Spațiul Schengen. Ba, din contra, distanța e la fel de mare. Însă, conform specialiștilor consultați de Europa Liberă, Comisia Europeană a dorit să ne încurajeze astfel încât autoritățile de la București să nu renunțe la politicile publice necesare integrării în această zonă de liberă circulație. „E doar ca o atenționare, să nu renunțăm la securizarea granițelor și la o justiție corectă pentru că ni se pare că nu vom mai intra în Schengen. E un mesaj menit mai mult ca să ne încurajeze”, este de părere Ștefan Teodorașcu, expert în comunicare și în relații internaționale.

În urma documentului prezentat la începutul lui iunie, acum Comisia Europeană urmează să prezinte o Reglementare pentru Revizuirea Mecanismului de Evaluare şi Monitorizare Schengen. De asemenea, Executivul UE va organiza constant forumuri Schengen și evaluări privind modul în care a fost gestionată provocată de pandemie la nivelul circulației în spațiul comunitar. În plus, va fi prezentat „un plan pentru situații de urgență” și va fi propus un „instrument de urgență destinat pieței unice”, au mai transmis reprezentanții europeni.

În ultimii zece ani, Olanda și Franța au refuzat constant accesul României la Spațiul Schengen. „Dacă mâine ar avea un nou vot privind lărgirea acestei zone, cred că cele două state ar vota tot negativ. Din discuțiile avute cu partenerii externi, cred că numai Croația ar avea șanse să aderare la Schengen în acest moment”, ne-a declarat un reprezentant al Ministerului de Externe.

„România și Bulgaria au probleme cu sistemul de justiție, care e mereu atacat/modificat/refăcut când se schimbă o guvernare. Ciprul are problema separării Ciprului de Nord care vrea să devină un stat de sine-stătător. Apoi, toate aceste trei state au probleme de securizarea granițelor. Croația, deși a intrat cel mai de curând în UE, are cele mai mari șanse să intre prima în Schengen”, ne-a spus Ștefan Teodorașcu.

Ce înseamnă practic aderarea la spațiul comun de circulație:

eliminarea controalelor vamale atunci când persoanele fizice intră în alte state membre Schengen;
eliminarea controalelor vamale și de frontieră pentru transporturile de marfă atunci când TIR-urile din România trec în Ungaria;
controlul persoanelor fizice și ale transporturilor de mărfuri se va face doar în cazul în care se există o alertă sau o bănuială a reprezentanților unui stat UE/Schengen.

Mafia nu lasă România să intre în Schengen

În primul rând, Ministerul de Interne, urmat apoi de ministerele de Externe, de Finanțe și de Justiție au responsabilitatea de a impune măsurile necesare aderării României la Schengen. Poliția de Frontieră este una dintre instituțiile implicate cel mai activ în procesul intrării în zona de liberă circulație.

Europa Liberă a consultat mai multe documente ale Poliției de Frontieră legate de intrarea Bucureștiului în rândul capitalelor din statele Schengen. Din aceste schimburi de date cu Bruxelles, reiese că România trebuie să-și creeze o legislație și infrastructura necesară pentru a stopa clanurile infracționale românești să migreze în Vest, dar și să oprească accesul unor grupări infracționale internaționale în spațiul comun european. Pentru a realiza aceste obiective, Bruxelles cere Bucureștiului să îndeplinească, printre multe altele, următoarele obiective.

crearea cadrului legislativ în vederea eliminării controalelor la viitoarele frontiere interne și în vederea întăririi controlului la noile frontiere externe;
întărirea legislației ce privește lupta împotriva criminalității transfrontaliere;
dezvoltarea de bune practici în domeniul cooperării judiciare în materie penală;
asigurarea cadrului legislativ și a procedurilor necesare implementării prevederilor Schengen în domeniul substanțelor stupefiante și psihotrope;
relocarea personalului din punctele de trecere a frontierei situate pe viitoarea frontieră internă, în contextul ridicării controlului specific la acest tip de frontieră a Uniunii Europene;
crearea și dezvoltarea capacității instituționale a structurilor cu atribuții în gestionarea Registrului Central de Investigații și Cercetare în domeniul drogurilor și al infracțiunilor conexe;
organizarea activității în porturi și aeroporturi conform normelor Schengen;
introducerea datelor biometrice în documentele de călătorie și punerea în circulație a documentelor care atestă rezidența în conformitate cu standardele Uniunii Europene;

Frontierele României devin frontierele Uniunii Europene

Ce se schimbă:

România este ultimul hotar al Uniunii Europene în Est. Granița cu statele non-UE se întinde pe 2.070 de kilometri - 649,4 de kilometri de frontieră cu Ucraina, 681,3 de kilometri de frontieră cu Republica Moldova, 546,4 de kilometri de frontieră cu Serbia. Coasta românească a Mării Negre are aproape 200 de kilometri, mai exact este vorba de 192,5 km. Această graniță de 2.070 va deveni frontieră Schengen, dacă România va adera vreodată la această zonă.

Pentru a opri circulația grupărilor mafiote și exportul criminalității, Comisia Europeană a stabilit deja o strategie prin care granițele României ar urma să fie controlate și de la Bruxelles, nu doar de la București. Vor „fi create instrumente și agenții: Sistemul de Informații Schengen, Sistemul de Informații privind Vizele, Agenția Europeană pentru Frontieră și Coastă (Frontex) și un nou sistem de înregistrare a intrărilor și ieșirilor la frontierele externe ale zonei Schengen”, precizează documentele consultate de Europa Liberă, parte a corespondenței dintre Ministerul de Interne și Comisia Europeană.

De exemplu, pentru a opri - înainte de a ajunge în UE - infractorii, teroriștii sau orice alte persoane care prezintă riscuri, călătorii suspecți vor fi totuși verificați înainte de a ajunge în UE prin Sistemul European de Informații și de Autorizare privind Călătoriile (Etias). Aceste controale ar putea începe chiar în 2021.

În paralel, deputații europeni au aprobat planuri de a aronda Agenției de Frontieră și Coastă a UE un corp permanent de 10.000 de polițiști de frontieră până în 2027, tocmai pentru a spori securitatea Europei. Mare parte dintre aceștia ar urma să activeze în România.

Frontiera de pe Dunăre

În cazul aderării la Spațiul Schengen, cea mai importantă schimbare legată de granițele României este legată de frontiera cu Bulgaria. În cazul în care și statul vecin ar intra în spațiul de liberă circulație, atunci acest hotar va dispărea.

De la momentul aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, regimul fluviului Dunărea va fi acela de frontiera terestră internă. Acum este hotar extern pentru România și Bulgaria. Controalele specifice se vor efectua doar în porturile de intrare/ ieșire în/din Spațiul Schengen, conform datelor obținute de la Poliția de Frontieră.

„Pentru navele aflate în tranzit pe fluviul Dunărea, fără oprire în porturile românești, precum și pentru cele care intră sau ies în/din Spațiul Schengen, controalele de frontieră la intrare și ieșire vor fi efectuate în porturile Calafat, Galați, Tulcea, Sulina și Constanta Sud-Agigea”, precizează reprezentanții instituției amintite.

De asemenea, pentru România și Bulgaria va rămâne valabilă obligația de a supraveghea frontiera cu Serbia. Peste România este vorba de porțiunea de frontieră formată de fluviul Dunărea - între Baziaș și primul punct de trecere a frontierei comune româno-bulgare- Calafat - Vidin, dar și de hotarul terestru din sud-vestul țării.

Brațul Chilia din Delta Dunării

Pe o suprafață de 85 de kilometri, România are aici o graniță cu Ucraina. În 2011 era pus în funcțiune sistemul integrat de supraveghere a traficului de nave pe Dunăre și în Delta Dunării, denumit SCOD. Această investiție făcea parte din contractul de informatizare și modernizare a frontierelor României în vederea aderării la spațiul Schengen.

Sistemul SCOD însemna depistarea tuturor navelor și a persoanelor care trec prin zonă, mai ales pe timp de noapte. „Prin contractul de realizare şi implementare a Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei (SISF), în cadrul Subsistemului Supraveghere, au fost date în exploatare în anul 2011, de-a lungul braţului Chilia, 14 sisteme optoelectronice multi–senzor (n.r. – cameră cu vedere pe timp de zi, cameră cu termoviziune şi telemetru laser montate pe stâlpi)”, au precizat reprezentanții Poliției de Frontieră.

Cât de sigură este această graniță:

Presa a relatat des în ultimii ani că acest sistem are frecvent sincope în funcționare din cauza lipsei mentenanței.

Frontiera de la Marea Neagră

Sistemul Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului la Marea Neagră - SCOMAR - este cel mai modern şi complet sistem tehnologic de la frontiera românească.

„SCOMAR include senzori radar pentru detecție, camere optolectronice cu vedere pe timp de zi şi de noapte pentru identificare, comunicaţii. Toate aceste elemente sunt transmise aici, în centrul de comandă, în baza cărora şeful de tură dispune măsurile eficiente”, au explicat reprezentanți ai Poliției de Frontieră. Sistemul a fost dat în funcţie în 2011 și a costat 24,5 milioane de euro.

Forțarea frontierei este raportată de operatorii flotei Gărzii de Coastă, flotă formată din nava de patrulare şi supraveghere „Ştefan cel Mare”și alte 23 de ambarcaţiuni de dimensiuni mici și medii cumpărate special pentru capturarea de migranţi. „Ştefan cel Mare” este singura navă care poate interveni rapid sau pe timp de furtună atunci când un vas de imigranţi vrea să vină în România.

Cât de sigură este această graniță:

în urmă cu doi ani, SCOMAR nu a reușit să depisteze celebrul transport de droguri care a eșuat pe plajă. Explicația Poliției de Frontieră a fost că sistemul nu funcționa exact în perioada în care drogurile intrau în apele teritoriale românești.
toate operațiunile reușite în care transporturile ilegale de droguri sunt oprite sunt urmarea unor anchete începute în Statele Unite sau în Uniunea Europeană, așa cum a fost cazul transportului de droguri descoperit în luna mai.

Pe frontiera reprezentată de Marea Neagră se află și Portul Constanța Sud-Agigea. Din punct de vedere al tonajului mărfurilor care trece prin port, acesta este unul dintre primele 20 din Europa. „Aderarea la Schengen poate face ca mare parte din containerele care vin din Asia, Australia, Arabia, Africa și chiar America de Sud să prefere să intre în Spațiul Schengen prin Constanța și nu prin porturile din Vest”, ne-a explicat un reprezentant al Vămii, instituției aflată în subordinea Ministerului de Finanțe. „Acum, un container descărcat în Constanța care are ca destinație Schengen este controlat și când iese din România, la destinație. După aderare, singurul control se va face în Constanța”, a explicat acesta.

Cât de sigură este această graniță portuară:

containerele din port sunt verificate informatic doar cu ajutorul unui scaner vechi, aparat care uneori se defectează. Scanerul este situat în afara zonei de siguranță portuară, acolo unde TIR-ul trebuie să ajungă pentru control, iar apoi se întoarce în zona vamală.
un astfel de control durează cel puțin 15 minute.
mare parte din containere sunt controlate manual, de lucrătorii vamali. Conform datelor obținute de la Garda de Coastă, în 2021 s-au depistat zilnic probleme la cel puțin două containere.

Frontiera cu Moldova

Este vorba de o graniță rutieră, în care cele mai importante puncte vamale și de trecere a frontierei sunt la Albița/jud. Vaslui și Sculeni/jud. Iași. „Aici, România are graniță cu Republica Moldova. Fără să exagerez cu nimic, vecinii de peste Prut sunt mult mai bine dotați decât noi. Au scanere, aparate de cântărit TIR-urile. Noi nu avem scanere. Cântărirea TIR-urilor o face uneori Compania Națională de Drumuri, dar asta după ce se iese din vamă”, ne-a explicat un fost șef de punct vamal.

Cât de sigură este această graniță:

este locul prin care grupările de trafic de țigări fac cele mai multe transporturi de contrabandă. Conform reprezentanților companiilor de tabac consultați de Europa Liberă, România pierde anual peste un miliard de euro. Cei care vând țigări de contrabandă nu plătesc accize.

Frontiera cu Ucraina

Pe hotarul de nord și nord-est al României cu Ucraina acționează de asemenea grupări de trafic cu țigări. Aici sunt însă grupări care fac contrabandă în cantități mici față de camioanele care trec din Rep. Moldova. Această frontieră este o zonă greu accesibilă din punct de vedere al reliefului.

Cât de sigură este această graniță:

„Sunt organizate reţele care practic încearcă să procedeze la aducerea acestor ţigarete din fabrici clandestine de pe teritoriul Ucrainei şi mai departe comercializarea lor pe teritoriul României. Au fost situaţii în care atât sistemele de observare au reprezentat ţinta diferitelor fapte de natură penală pe care le-au încercat diferite persoane. Chiar personalul Poliţiei de Frontieră a fost în repetate rânduri agresat de populaţia din zonă”, ne-au transmis reprezentanții Poliției de Frontieră.

Concluzii oficiale: România îndeplinește toate condițiile

În pofida tuturor obstacolelor și dificultăților de mai sus, ministrul de Interne, Lucian Bode, este de părere că Bucureștiul este gata să intre în rândul capitalelor europene din spațiul de liberă circulație al UE.

„România este un promotor activ al procesului de modernizare a acquis-ului Schengen, în special în ceea ce privește noile instrumente de asigurare a securității interne a UE. Sunt încrezător că, în perioada următoare, vom face pași concreți spre adoptarea unei decizii favorabile privind aderarea României la Spațiul Schengen și, în acest sens, doresc să mulțumesc pentru susținerea constantă de care am beneficiat până acum din partea Comisiei Europene", a scris Lucian Bode pe Facebook.

Ministrul de Interne a participat în această lună la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), organism care va da votul final privind o eventuală aderare a României la Spațiul Schengen. După aceste întâlniri, Bode a declarat că „România îndeplinește toate condițiile pentru aderarea la Schengen și menține la cel mai înalt nivel modul de punere în aplicare a legislației UE. Prin urmare, nu mai putem rămâne în această situație nefirească și nejustificată care trenează de foarte mult timp și care nu face decât să mențină fragmentări în funcționarea spațiului Schengen”.

Concluzii neoficiale: Mafia e gata să intre în Schengen

Dacă afirmațiile ministrului Bode sunt discutabile, având în vedere problemele expuse mai sus, se pare că nu există nicio îndoială cu privire la cât de pregătiți sunt șefii unor clanuri interlope pentru intrarea în Schengen. „Aderarea la Schengen înseamnă dublarea, triplarea câștigurilor grupurilor infracționale”, ne-a explicat sub protecția anonimatului un comisar din Ministerul de Interne.

Din explicațiile pe care acesta ni le-a oferit reiese că:

- traficul cu droguri se poate muta din zona portuară, în zona rutieră cu Serbia, Republica Moldova și Ucraina sau cea muntoasă din nord, cu Ucraina. „Nu mai este nevoie să se facă un transport mare portuar. Se poate face un transport de o pungă cu astfel de substanțe, produse care dacă ajung în Franța, aduc un profit de zeci de mii de euro”, ne-a explicat comisarul.

- contrabanda cu țigări se oprește acum în România, pentru că traficanților le este greu să aranjeze trecerea țigărilor și la frontiera România-Republica Moldova și România-Ungaria. „Aderarea riscă să umple Europa de țigări contrafăcute, dacă nu vom lua măsuri corecte”, ne-a transmis și un reprezentant al unui mare producător de țigări.

- migrația persoanelor riscă să crească. Dacă acum România nu este o țintă pentru traficul de migranți, pentru că hotarele Schengen sunt la granița cu Ungaria, acest lucru se poate schimba după aderare. Astfel, „rețelele de migranți din Serbia spre România vor înflori”, ne-a mai transmis comisarul.

- rețelele de cerșetori se vor înmulți. Este una dintre cele mai simple scheme infracționale. Familii întregi aleg să plece în străinătate la cerșit sau sunt păcăliți cu posibile contracte de muncă, dar odată ajunși în vest sunt ținuți ca niște sclavi și puși să cerșească.

Sursa: europalibera.org