Premierul Dacian Cioloș a participat la Reuniunea Anuală a Diplomației Române

Galerie foto Discursul premierului Dacian Cioloş la Reuniunea Anuală a Diplomației Romane [Check against delivery] Dacian Cioloş: Domnule președinte Ion Iliescu, Domnule președinte Emil Constantinescu, Domnule președinte al Senatului Tăriceanu, Domnule președinte al Camerei Deputaților Iordache, Doamnelor și Domnilor, Excelențele Voastre, Este o bucurie și un privilegiu pentru mine să mă adresez dumneavoastră, in deschiderea acestei reuniuni tradiționale a diplomației romane. Ne intalnim, astăzi, intr-un context internațional mult diferit de cel din 2015. S-au produs transformări semnificative, multe dintre ele in vecinătatea Romaniei, sau la nivelul Uniunii Europene. Trăim deci intr-o nouă realitate, complexă şi preocupantă atat pentru noi cat şi pentru partenerii noştri externi. Această realitate ne impune definirea unor politici externe coerente, eficace şi de incredere. Pe de o parte, Romania trebuie să continue consolidarea profilului său internaţional şi să asigure securitatea statului, in sens extins. Pe de altă parte, Romania cunoaște o creştere şi un potenţial economic care trebuie să se regăsească tot mai mult in centrul viziunii noastre diplomatice. Doamnelor şi domnilor, mă voi referi, in prima parte, la contextul european. Din nefericire, cuvantul criză a devenit o banalitate in jargonul politic şi diplomatic al Uniunii Europene in ultima vreme. Valul de migraţie ilegală, pornit in primăvara anului trecut, in vecinătatea noastră sudică, a atins apogeul de-a lungul aşa numitei rute balcanice. Pe rand, Italia, Grecia, urmate de o mare parte a statelor membre ale Uniunii Europene au simţit in mod nemijlocit presiunea acestui val migrator. Răspunsul comunitar a fost deficitar. Fără a aloca responsabilităţi, adevărul este că nu am reuşit, la nivel colectiv, să găsim cele mai bune soluţii. Mai mult, in dezbaterile mult prea fierbinţi care au urmat, am pierdut ceva din coeziunea politică a procesului decizional la nivelul Uniunii Europene. Aceste lucruri riscă să adancească sentimentul de descurajare in sanul societăţilor noastre, cetăţenilor, care aşteptau de la noi eficienţă prin unitate de acţiune. Iar asta a contribuit, după părerea mea, in mod substanţial şi la starea de spirit care a permis un rezultat ca cel al referendumului din Marea Britanie. Revenind la diplomaţia de criză, care ne-a acaparat timpul şi energia politică in acest ultim an, nu pot să nu reamintesc şi multiplele atacuri teroriste din Europa. La fel cum le am vii in memorie şi pe cele din Turcia sau din Orientul Mijlociu. Terorismul a devenit ameninţarea asimetrică cea mai serioasă a timpurilor noastre, care alături de migraţie nu poate fi combătută decat cu idei, soluţii şi acţiuni comune. Ne găsim mult prea des fără informaţia şi instrumentele de care avem nevoie pentru a avea politici pro-active. Ne-a fost necesar mai mult de un an de la primul atac terorist din Paris pentru a adopta o decizie privind passenger name and record la nivel european. Asta arată că chiar şi in situaţii de criză reacţiile noastre la nivel comunitar răman incă greoaie. Şi nu pot să nu reamintesc aici rolul esenţial pe care il are cooperarea transfrontalieră, schimbul continuu de date intre autorităţile noastre şi faptul că, de mai bine de cinci ani, Romaniei ii este negat accesul la Schengen pentru motive politice, care in acest moment mi se par total depăşite de realităţile cu care ne confruntăm cu toţii. Romania, guvernul pe care il conduc au reflectat serios la toate aceste realităţi. Fără niciun echivoc Romania mizează pe rezilienţa şi pe capacitatea de regenerare a proiectului european şi este decisă să-şi investească resursele diplomatice şi politice in acest sens. Atat in procesul de negocieri a ieşirii Marii Britanii din Uniunii Europene, cat şi in procesul de redefinire comunitară, Romania va porni de la premisa, care mie mi se pare fundamentală, şi anume angajarea societăţii, in sensul ei larg, mediul de afaceri, societate civilă, cetăţeni, in generarea de soluţii şi in reaşezarea instituţiilor Uniunii Europen. Viziunea noastră rămane ancorată in valorile şi principiile cheie care constituie temeiul Uniunii Europene. Dar de la ele şi de la cadrul constituţional a actualelor tratate, noi credem că se pot degaja reforme in funcţionarea şi in dinamica instituţiilor europene care să dea mai multă legitimitate deciziilor luate la nivel european şi mai multă coeziune politică intr-o Europă cu 28 şi pe viitor cu 27 de state membre. Pentru acest obiectiv, Romania are nevoie de parteneri. Ne-am exprimat deja deschiderea faţă de statele europene care au inceput procese de reflecţie internă. Am discutat bilateral la cel mai inalt nivel cu Germania, cu Franţa, cu Olanda şi recent cu Polonia. Vom continua astfel de contacte şi vom oferi in mod pragmatic propuneri şi idei, dar in acelaşi timp, noi vom pleda continuu pentru nevoia unui proces de reflecţie comun, coordonat, inclusiv, care să nu creeze sau să nu adancească falii intre diferitele blocuri comunitare. Pentru că responsabilitatea Romaniei, aşa cum o inţeleg eu, presupune nu doar responsabilitate pentru propria ţară, ci şi simultan pentru proiectul comun european şi, aş merge mai departe, responsabilitatea pentru stabilitatea, securitatea şi prosperitatea regiunii in care ne aflăm. Intr-un atare context, angajamentul proeuropean rămane un element fundamental al activităţii noastre diplomatice. Aş spune chiar, dincolo de diplomaţie, să se traducă in politici interne corespunzătoare. Priorităţile agendei strategice a Romaniei in cadrul Uniunii Europene sunt bine identificate şi ele corespund şi cu priorităţi stabilite la nivel european sau exprimate, mai mult sau mai puţin clar la nivel european. Şi anume: creştere economică sustenabilă, crearea de noi locuri de muncă, competitivitate, consolidarea pieţei interne, gestionarea migraţiei, combaterea terorismului, soluţionarea provocărilor de natură securitară la ganiţele Uniunii. Numai dacă Uniunea va fi in măsură să obţină rezultate concrete pe aceste linii vom putea recaştiga incredere in proiectul european. Aceste priorităţi se pliază coerent şi pe agenda naţională. Datorăm cetăţenilor noştri stabilitate, siguranţă, prosperitate, politici şi instituţii mai eficiente şi transparente, garanţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Realităţile specifice Romaniei au impus guvernului pe care il conduc o aplicare susţinută pe măsuri şi politici care să menţină echilibrul macroeconomic, in contextul unui an electoral, dar şi o schimbare profundă de mentalitate la nivelul societăţii, o nouă filozofie a raporturilor cu cetăţeanul, cu contribuabilul şi cu mediul de afaceri. Avem nevoie de o administraţie cat mai solidă, responsabilă, transparentă, eficientă şi adaptată nevoilor cetăţenilor. Acestea sunt liniile de forţă ale viziunii noastre de ţară. In ceea ce priveşte Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene pe care Romania o va asigura in 2019, suntem in plin proces de pregătire internă pentru asumarea mandatului sub aspectul agendei şi tematicii pe care Romania o va propune in discuţiile comunitare, dar şi sub aspectele logistice, materiale şi a resurselor umane cu primise pentru o derulare adecvată a acestei responsabilităţi majore pe care Romania va trebui să o asume. Am stabilit un birou de coordonare al pregătirilor pentru preşedinţie la nivelul Cancelariei primului ministru, structură care asigură coordonarea demersurilor interne. Vom demara curand dialogul cu Finlanda şi cu Croaţia pentru discutarea temelor trioului de preşedinţii pe care il vom forma. Definirea conţinutului preşedinţiei noastre va fi un exerciţiu amplu in care să identificăm priorităţi, iar apoi să le susţinem pentru materializare. Vom veni in perioada următoare cu o iniţiativă concretă de creare a unei capacităţi suport de analiză şi modelare după modelele care există in multe state membre, o structură care să ne ajute să analizăm şi să procesăm date, informaţii, care apoi să sprijine proziţii şi puncte de vedere pe care Romania le va susţine la nivel european. Ştiţi că avem de gestionat politici complexe care presupun acest tip de analiză, pentru a putea veni apoi cu propuneri consolidate şi consistente. In ce priveşte relaţiile bilaterale cu ţările europene partenere in cadrul Uniunii Europene am acordat o mare atenţie indeosebi aprofundări cooperării cu parteneri strategici. Am inregistrat o dinamică favorabilă, o aprofundre şi o diversificare indeosebi a cooperării cu Germania, şi aici urmărim in continuare dezvoltarea cooperării cu landurile, şi cu Franţa prin semnarea noii Foi de parcurs a Parteneriatului Strategic. O evoluţie semnificativă s-a produs şi in relaţia cu Olanda, prin reluarea dialogului politic la nivel de premier, după o pauză de zece ani. Urmărim să menţinem relaţii stranse cu Italia şi Spania, ţări cu comunităţi romaneşti importante. In ce priveşte situaţia din Turcia, obiectivul nostru major este să avem o Turcie stabilă in cadrul NATO şi partener-cheie al Uniunii Europene, ancorat in valorile noastre comune. Este importantă menţinerea parcursului democratic al Turciei care rămane un actor indispensabil in eforturile de asigurare a stabilităţii regionale. Susţinem acordarea atenţiei cuvenite vecinătăţii estice in cadrul acţiunilor externe ale Uniunii Europene, cu accent pe susţinerea partenerilor care doresc apropierea de Uniunea Europeană şi au demonstrat voinţă şi capacitate de a inregistra progrese şi reforme. Este importantă susţinerea, in continuare, a Parteneriatului Estic, ca instrument de acţiune strategică a Uniunii, in raport cu ţările partenere. Romania va continua să sprijine activ demersurile Uniunii Europene, in contextul eforturilor multilaterale de stabilizare a situaţiei din vecinătatea sudică, inclusiv a crizelor din Siria, Irak şi Liban, cu importanţă deosebită in planul soluţionării crizei migraţiei. Pornind de la lectura noastră a evoluțiilor, putem fi și mai curajoși, in proiectarea, impreună cu partenerii noștri, a unor linii de acțiune. In ce privește Romania, in cadrul NATO, interesul nostru este intărirea rolului Alianței, pe planul apărării colective, o atenție concentrată pe flancul est și de sud-est, și implicit in zona Mării Negre. Intărirea capacității de descurajare și apărare a tuturor statelor aliate, prin măsuri solide de asigurare, consolidarea rolului NATO, in proiectarea stabilității și promovarea unei abordări strategice și coerente pentru consolidarea capacității de apărare și securitate ale partenerilor estici și sudici. Intenționăm să revitalizăm industria de apărare și să reușim să producem echipamente și componente de inaltă tehnologie, la standarde NATO, in mai multe domenii, precum aviația sau comunicațiile. De asemenea, avem in plan să modernizăm infrastructura critică şi capacitatea de rezistenţă la ameninţări. Dorim continuarea şi aprofundrea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, care este un pilon esenţial al politicii externe şi de securitate naţională. Alături de punerea in valoare a nivelului ridicat al dialogului politic bilateral, al coordonării şi cooperării romano-americane in domeniul politico-militar, prin consolidarea prezenţei SUA in Romania, este necesară şi dezvoltarea celorlalte domenii de cooperare. Și mă gandesc aici la zona economică, investiţională, la cercetare, inovare şi la educaţie. Este motivul pentru care vizita pe care am efectuat-o in SUA, in mai, a inclus o componentă economică puternică. Au avut loc intrevederi cu reprezentanţi ai Administraţiei in domeniile: agricultură, comerţ, energie, intalniri cu unele companii cu investiţii sau cu interes de a investi in Romania. Vom continua stimularea implicării partenerilor americani in acţiunile autorităţilor romane, vizand creşterea atractivităţii mediului de afaceri in Romania, pentru a putea valorifica potenţialul economic al parteneriatului, căruia trebuie să-i dăm o nouă dimensiune şi o nouă consistenţă in anii care vin. Continuăm activ eforturile de promovare şi susţinere a aspiraţiilor de integrare europeană a Republicii Moldova, avand aici o abordare pragmatică. In prima parte a anului am acţionat pentru a susţine stabilizarea situaţiei politice şi recaştigarea increderii partenerilor internaţionali ai Republicii Moldova. Săptămana trecută am efectuat transferul primei tranşe de 60 de milioane de euro din imprumutul de 150 de milioane de euro, pe care Romania l-a angajat vizavi de Republica Moldova. Nu am vrut să acoperim doar nişte nevoi imediate, ci a fost important să folosim această tranşă de finanţare ca parghie pentru deblocarea ajutorului financiar şi ai celorlalţi parteneri ai Republicii Moldova, mă gandesc aici in primul rand la FMI şi la Comisia Europeană. Romania este acum şi un garant de credibilitate al Republicii Moldova, prin modul prin care a abordat această relaţie pragmatică, cu Republica Moldova, in acest an. Avem premisele pentru asocierea altor finanţatori externi. S-au inregistrat progrese pe linia foii de parcurs asumate de guvernul de la Chişinău faţă de Uniunea Europeană, s-a realizat un staff-level agreement cu FMI, Comisia Europeană pregăteşte deblocarea asistenţei financiare şi poate propune asistenţă macrofinanciară, dacă Republica Moldova realizează acţiunile convenite cu Fondul Monetar. Acţiunea noastră guvernamentală rămane una fermă şi consistentă in susţinerea, pe planuri cat mai concrete ale reformelor din Republica Moldova, şi nu mă rerer aici doar la cooperarea la nivel guvernamental, ci şi la cooperarea cu autorităţile publice locale pe care vrem să o stimulăm in perioada următoare, inclusiv prin instrumente financiare de susţinere, dar şi prin stimularea programului de infrăţiri cu autorităţi publice locale din Romania. In ceea ce priveşte zona de răsărit şi cooperarea regională, la nivel regional obiectivul urmărit in primul rand este continuarea dezvoltarea cadrului bilateral cu partenerii estici, in special cu statele care au semnat acorduri de asociere şi de liber schimb aprofundat cu Uniunea Europeană, dar şi cu statele din Caucaz şi Asia Centrală, in raport cu care avem interese strategice precum cele legate de securitatea energetică. Romania are deja o tradiţie de prestigiu, ca susţinător activ al proceselor de cooperare regională, cu exemple de implicare vizibilă şi de succes precum cooperarea regională cu Balcanii de Vest, sinergia Mării Negre, Strategia Uniunii Europene pentru Dunăre şi alte astfel de cooperări regionale. Trebuie să acordăm o atenţie aprofundată extinderii şi transferării acestei experienţe in aria răsăriteană, inclusiv in contextul creat de politica europeană de vecinătate, printre altele de componenta multilaterală din Parteneriatul Estic, prin revigorarea unui spirit de iniţiativă şi a interesului european in cooperarea regională in zonă. Din punctul nostru de vedere este important să menţinem pe agenda europeană de interes ceea ce se intamplă in zona estică a Uniunii Europene şi in cooperarea cu Parteneriatul Estic. In ce priveşte Orientul Mijlociu, Romania acordă, in continuare, o importanţă specială regiunii Orientului Mijlociu. Avem in vedere, atat consolidarea relaţiilor cu parteneri tradiţionali, precum Israel, cat şi creşterea schimburilor economice şi comerciale cu alţi parteneri din regiune, cu care avem o bună experienţă de cooperare şi un potenţial important de valorificat, inclusiv cu statele Consiliului de Cooperare a Golfului şi mă gandesc aici mai ales la dimensiunea economică pe care trebuie să o accentuăm in cooperarea cu statele din această zonă. Asia-Pacific reprezintă o zonă tradiţională de cooperare şi din ce in ce mai mult un motor al dezvoltării şi creşterii economice globale. Cred că este necesară aici recalibrarea demersurilor pentru revigorarea relaţiilor bilaterale cu statele asiatice. Ne concentrăm pe dezvoltarea, in continuare, a relaţiilor cu Republica Populară Chineză, in spiritul celor convenite in dialogul politic la nivel inalt şi in cadrul de stimulare a relaţiilor de cooperare economică şi investiţională din formatul 16+1, dar şi de consolidarea parteneriatelor incheiate cu Japonia, cu Republica Coreea şi cu India şi pe relansarea relaţiilor cu ţările din Asia de Sud şi de Sud-Est, relansare a cooperării in care cred că Romania, in anii următori, trebuie să investească mult. In acest context, in luna iulie, am efectuat o vizită oficială in Vietnam şi am participat la summitul Asia-Uniunea Europeană din Mongolia. Vietnam şi Mongolia sunt ţări cu o evoluţie economică foarte dinamică şi care au fost partener pentru care Romania a reprezentat un furnizor de vectori de dezvoltare, in urmă cu mai mult de două decenii. Am prezentat argumentele in favoarea transformării Romaniei intr-un punct nodal pentru proiectele de interconectare dintre Europa şi Asia, fie că este vorba de infrastructură de transport de mărfuri, de energie, despre comunicaţii sau relaţii interumane şi culturale şi am evidenţiat avantajele conferinte de poziţia geografică a Romaniei şi legătura prin fluviul Dunărea cu restul Europei. Aici aş vrea să subliniez importanţa de a valorifica avantajul existenţei, in unele din aceste ţări, a unor comunităţi de foşti studenţi in Romania, care pot fi utilziate ca şi varf de lance pentru relansarea relaţiilor de cooperare cu ţările respective. Cred că aici avem un avantaj pe care multe ţări, inclusiv din Europa, nu il au şi pe care nu il valorificăm suficient. Există incă, in multe din aceste ţări, o dinamică şi o emulaţie semnificativă in randul acestor comunităţi de cetăţeni ai ţărilor respective, care au studiat in Romania, mulţi dintre ei care vorbesc incă limba romană şi care pot să stabilească punţi de legătură pentru relansarea, intr-un mod foarte pragmatic şi in condiţiile actuale, a relaţiilor cu aceste ţări, inclusiv a relaţiilor economice, sociale, culturale. Una din priorităţile guvernului pe care il conduc este să avansăm construcţia instituţională a diplomaţiei economice şi identificarea unor oportunităţi noi de cooperare şi investiţii, intr-un plan global mai larg. In acest sens, am luat mai multe măsuri in acest an, cum sunt crearea unei noi structuri in cadrul Ministerului Economiei, pentru a răspunde cerinţelor prezente ale politicilor economice ale Romaniei. In acest sens s-a redinamizat o direcţie de investiţii străine, Invest Romania şi o Direcţie de Afaceri Europene. Ne gandim la regandirea reţelei externe a Ministerului Economiei, la strategii de export şi investiţii, care să reflecte capacităţile actuale ale Romaniei, potenţialul şi interesul actual al Romaniei, in plan economic. Acest proces va trebui continuat şi necesită o colaborare stransă, atat in afara ţării, intre diferiţi actori implicaţi, inclusiv Corpul de Ambasadori, sprijinul direct al dumneavoastră, membri ai reţelei comerciale care, cum spuneam, va trebui redinamizată şi mai bine profesionalizată, ataşaţi agricoli, un nou corp de ataşaţi, pe care suntem intr-o fază finală de a-l pune in practică, cat şi intre reprezentanţi externi şi entităţi coordonate din ţară şi aici sigur este vorba, in primul rand, de cooperarea cu mediul economic, cu Camera de Comerţ şi Industrie din Romania şi cu alte asociaţii cu caracter economic ale intreprinzătorilor. Trebuie să manifestăm şi o mai mare deschidere faţă de dialogul cu comunitatea de afaceri, cu parteneri sociali, să sprijinim şi să stimulăm un mediu antreprenorial romanesc cat mai dinamic, inclusiv in exterior. Promovăm activ demersurile interinstituţionale in direcţia diversificării portofoliului comercial, economic al Romaniei pe terţe pieţe relevante, in special in Asia, America Latină şi Africa, unde in ultima perioadă am fost mai puţin prezenţi şi unde potenţialul de tradiţie al relaţiilor economice sunt incă insuficient valorificate. Ne propunem revigorarea diplomaţiei economice prin promovarea produselor şi serviciilor naţionale şi atragerea de noi investiţii in Romania. Aderarea la OCDE este o prioritate a politicii externe, acţiuni susţinute inclusiv prin vizita pe care am efectuat-o la sediul organizaţiei, la Paris, in iunie acest an, de natură a spori vizibilitatea demersurilor noastre. Obiectivul de etapă al Romaniei este crearea condiţiilor pentru obţinerea invitaţiei politice de aderare cu ocazia următorului val de extindere. Şi in continuarea acestui subiect, dincolo de diplomaţia economică pe care trebuie să o consolidăm, cred că putem fi mai prezenţi in politica de cooperare şi dezvoltare. In acest sens am promovat un proiect de lege anul acesta care să dea Ministerului de Externe şi celorlalte ministere care pot fi implicate instrumentul legal şi instituţional necesar pentru ca Romania să-şi creeze şi să-şi consolideze un adevărat instrument pentru a putea implementa proiecte de cooperare şi de dezvoltare cu ţări care reclamă prezenţa Romaniei sau cu regiuni care reclamă prezenţa Romaniei acolo. Alegerile parlamentare din acest an vor marca pentru prima oară posibilitatea ca cetăţenii romani să voteze şi altfel decat erau obişnuiţi, mă refer aici la cetăţenii romani care trăiesc in străinătate. S-a introdus votul prin corespondenţă şi sperăm că un număr cat mai mare dintre ei să aleagă această modalitate de vot, dar pentru a ne asigura că niciunui roman nu i se va nega dreptul de vot, vom adopta in această săptămană o ordonanţă de urgenţă care va permite, intr-un anumit cadru bine definit şi suplimentarea secţiilor de vot pentru romanii din diasporă, acolo unde dimensiunea comunitaţilor face ca misiunile diplomatice să nu fie suficiente ca secţii de vot, pentru a putea asigura condiţii decente tuturor celor care doresc şi au dreptul să-şi exprime constituţional dreptul de vot. Referitor la diasporă, relaţia cu romanii din afara graniţelor, asigurarea unor servicii decente şi responsabile a acestora, trebuie să fie in centrul preocupărilor diplomaţiei noastre. Vom lansa cat de curand o nouă viziune pentru relaţia Romaniei cu diaspora sa şi mă bazez aici pe dumneavoastră, diplomaţii Romaniei, pentru implementarea ei. Sunt convins că misiunile diplomatice responsabile de organizarea secţiilor de votare pentru cetăţenii romani din străinătate cu drept de vot, vor depune şi in acest an eforturile necesare pentru a pregăti in cel mai bun mod cu putinţă organizarea secţiilor de votare şi pentru a oferi astfel posibilitatea cetăţenilor romani de a-şi exercita dreptul fundamental la vot. In concluzie, orientările fundamentale ale politicilor externe romaneşti trebuie să valorifice apartenenţa Romaniei la Uniunea Europeană şi la NATO şi Parteneriatul Strategic cu SUA. In acelaşi timp, avem in vedere punerea in evidenţă a poziţiei strategice a Romaniei şi a relevanţei abordărilor sale externe. Este necesară corelarea politicii externe in materie de obiective şi priorităţi cu politica de securitate şi apărare, in contextul noii strategii naţionale de apărare, a implementării recent adoptatei Strategii Globale de Politică Externă şi de securitate a Uniunii Europene şi a urmăririi materializării deciziilor summitului NATO de la Varşovia. Romania va promova in mod consecvent acţiuni care să-i intărească profilul in familia europeană şi euro-atlantică şi va continua şi rafina parteneriatele strategice sau speciale de cooperare pe care le are cu diferite state, in primul rand, pe cel cu SUA şi cu parteneri europeni. Sunt foarte multe domenii de politică externă in care Romania are ocazia să-şi prezinte viziunea, ideile şi iniţiativa in perioada care urmează. Fără ajutorul dumneavoastră, al misiunilor Romaniei in străinătate, nu vom putea progresa foarte mult. Avem nevoie de ideile, puterea de muncă şi implicarea dumneavoastră in atingerea acestor obiective. Vă invit, deci, să participaţi activ la aceste dezbateri, incepand chiar de la lucrările acestei Reuniuni Anuale a Diplomației Romane. Vă mulţumesc mult, vă doresc mult succes in activitate şi in implementarea obiectivelor pe care le-am stabilit.