Pasi timizi in directia unei Politici Agricole Comune favorabile practicilor traditionale si mediului inconjurator

Parlamentul European a votat ieri, in cadrul sedintei plenare, propria pozitie pentru negocierile cu Statele Membre in privinta Politicii Agricole Comune pentru perioada 2014-2020. Vestea buna este ca PE a respins o parte dintre cele mai nocive propuneri venite de la Comitetul pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala si chiar a optat pentru o atitudine pozitiva fata de ”inverzirea” Politicii. Vestea mai putin buna este ca a ratat sansa de a sustine masuri care presupun o reforma reala a Politicii, in urma careia mediul inconjurator sa fie cu adevarat protejat.

Propunerea originala pentru CAP a Comisiei Europene, inaintata in anul 2011, a fost gandita in asa fel incat sa stabileasca trei principii importante: recompensarea agricultorilor pentru respectarea unor standarde de productie agricola durabila, abordarea problemelor de mediu cu care ne confruntam in prezent si cresterea legitimitatii si a utilitatii publice a acestei Politici. Desi pozitia adoptata ieri de catre Parlament nu poate crea conditiile pentru ca aceste 3 principii sa fie urmate, ea reprezinta totusi o abordare mult mai realista decat cea inaintata de Comitetul pentru Agricultura.

Forma finala a viitoarei Politici Agricole Comune urmeaza a fi hotarata prin trialogul intre institutiile europene, un proces ce se va desfasura pe parcursul lunilor urmatoare.

„Sustinerea propunerii de a acorda 25% plati aditionale pentru tinerii fermieri care detin cel mult 100 ha este foarte benefica pentru dezvoltarea economiei locale, si din acesti motiv Statele Membre ar trebui sa foloseasca aceasta oportunitate, pentru a creste sprijinul acordat fermierilor care practica agricultura durabila”, a declarat Monia Martini, Responsabil pentru Politica de Dezvoltare Rurala la WWF.

„Atu-ul Romaniei il reprezinta comunitatile rurale si peisajul traditional. 45% din populatia Romaniei locuieste in zona rurala si 34% din suprafata agricola utilizata este reprezentata de terenuri agricole extrem de importante pentru mediu, numite Zone agricole cu Valoare Naturala Ridicata. Ca urmare, acestea trebuie sustinute si in perioada 2014-2020, cu o abordare integrata cum ar fi un sub-program pentru agro-biodiversitate”, a continuat Martini.

Un rol important in modelarea votului europarlamentarilor l-a avut implicarea cetatenilor europeni, prin actiunea online initiata de WWF si alte 40 de ONG-uri din spatiul european, prin care fiecare cetatean le-a putut cere europarlamentarilor sustinerea unei reforme reale, cu impact pe termen lung, a Politicii Agricole Comune, pentru incurajarea agriculturii si a productiei de hrana durabile. Actiunea a reusit sa uneasca vocile a peste 86.000 de cetateni europeni care au trimis peste 1.200.000 de mesaje europarlamentarilor. În Romania, 3.687 de cetateni au utilizat aceasta platforma.

Actiunea a fost derulata in 8 tari europene: Franta, Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia, Spania, Suedia si Romania. În Romania, aceasta a fost coordonata de WWF-Romania, Fundatia ADEPT si Societatea Ornitologica Romana.

WWF-Romania doreste sa le multumeasca tuturor celor care s-au implicat pentru a influenta un vot politic, in asa fel incat Politica Agricola Comuna, care defineste viitorul agriculturii si al hranei europene, sa fie mai bine adaptata la nevoile curente de mediu, dezvoltare rurala si de consum.