Problema saltelelor pneumatice, necesare pentru intervențiile la incendii sau pentru salvarea persoanelor care se aruncă de la înălțime, cu intenții mai mult sau mai puțin sinucigașe, nu este una de dată recentă. Ea a fost repusă în discuție în urma evenimentului de marți, în care o femeie din Constanța s-a aruncat de la etajul șase al imobilului său, aflat în flăcări. Nu se știe dacă femeia s-a aruncat de disperare, de panică pentru că flăcările extrem de puternice o ardeau sau dacă a alunecat, dar detaliul este mai puțin important în economia cazului.
Oricare ar fi fost contextul, consecința este la fel de tragică: o femeie a murit la impactul cu solul, cu doar câteva minute înainte ca echipajul de pompieri să vină cu scara salvatoare. În lipsa unei saltele pneumatice, care ar fi făcut pentru biată femeie diferența între viață și un sfârșit în chinuri. La doar o lună de la moartea unicului fiu, de doar 27 de ani, pentru care a aprins lumănările care au declanșat incendiul. Chiar și așa, moartea ei nu ar fi survenit dacă femeia, extrem de conștiincioasă și responsabilă, nu s-ar fi întors în apartamentul în flăcări, din care reușise să fugă împreună cu soțul său, pentru a recupera un laptop pe care avea lucrări de serviciu. Așa cum mulți dintre noi ar face, fără a putea anticipa grozăvia și riscul la care s-ar expune.
Precedentul de pe strada Enescu din Capitală
În urmă cu cinci ani o femeie s-a sinucis pe 22 mai 2015, după 35 de ore de negocieri eșuate, aruncându-se de pe un bloc aflat pe strada George Enescu din Capitală, fără ca DSU să vină în ajutorul ei cu o saltea pneumatică, pe motiv că „umflarea” ei ar fi fost de natură a o perturba pe femeia rătăcită psihic și sufletește, ajunsă în postura de sinucigaș la scurt timp de la decesul fiicei.
Femeia era rătăcită între suferința personală, determinată tot de pierderea unicului copil, de abuzurile angajatorului, de suprasolicitarea de la locul de muncă și de lipsa de empatie a societății prea puțin atentă la suferințele aproapelui.
Explicația privind deranjul fonic și disturbarea aferentă pe care i-ar fi putut-o provoca umflarea saltelei a fost dată la acea vreme chiar de Raed Arafat, actualui șef al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), care a justificat astfel nefolosirea saltelei adusă tocmai din județul Argeș, pentru că Bucureștiul, Capitală a României, nu avea una în dotare.
Nici în acest moment nu știm dacă are una, pentru că Raed Arafat nu a răspuns solicitării Europei Libere de a purta o discuție clarificatoare pe acest subiect.
La câteva ore după ce femeia din Constanța s-a aruncat marți sau a alunecat de la etajul șase apartamentului său, fără ca pompierii să-i vină în ajutor cu o scară sau cu o saltea, ministrul de Interne Lucian Bode spune că este și inadmisibil și anormal ca inspectoratele județene pentru situații de urgență să nu aibă toate echipamentele necesare pentru intervenții.
El a dat asigurări că aceste dotări, inclusiv în privința saltelelor pneumatice, vor fi făcute în scurtă vreme în regim „de urgență”, la pachet cu o cerere de evaluare a costurilor. Despre care, dacă se știa la prima oră a zilei că s-ar ridica la 1.000 de euro de saltea, seara s-a aflat că una singură ar putea să coste chiar și 40.000 de euro.
În țara în care singurul spital pentru copiii bolnavi de cancer se construiște din donații exclusiv private, cu siguranță în cel mult o săptămână o astfel de saltea ar putea fi achiziționată printr-o colectă publică.
Pe un ton imperios, vrând a sugera intransigența, ministrul Bode a dat de înțeles că-i va cere lui Raed Arafat să dea și explicații publice pentru lipsa acestor saltele din dotarea Departamentului de Situații de Urgență pe care-l conduce.
Mai mult, Bode a spus că va trimite echipe de control la Constanța pentru a lămuri și neconcordanțele temporale privind intervenția la incendiu care ar fi făcut diferența între viață și moarte pentru femeia care, căzută în gol, nu a mai putut fi salvată de pompieri.
„Este puțin important ce explicații îmi dau ei mie, este foarte important ce explicații vor da în fața organelor de anchetă și, așa cum știți, s-a deschis și o anchetă penală în acest sens și vor trebui să dea explicații toți cei care au avut responsabilitatea să comunice exact cum au procedat”, a spus ministrul Lucian Bode.
Ministrul a adăugat că era important ca responsabilii de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dobrogea să trimită „în timp” mijloacele de salvare.
Când a fost vorba de măsurile pe care le va lua, Bode a fost mai puțin ferm, spunând doar că va lua măsuri „punctuale” după ce va primi rezultatul controlului. El a spus doar că vrea ca în 2021 să fie achiziționate saltele pneumatice pentru fiecare județ în parte, în condițiile în care, spune ministrul, doar patru județe au astfel de dotări.
Simple fapte
O femeie a murit marți sărind de la etajul șase al apartamentului său aflat într-un apartament cuprins de flăcări, sub ochii pompierilor, care se aflau chiar la baza blocului, desfăşurându-şi mijloacele de intervenţie. Sub balconul femeii, situat la etajul 6, nu s-a întins nicio plasă de siguranţă, nicio pernă gonflabilă, iar autoscara a ajuns la minute bune de la alertă.
Şeful ISU Dobrogea, Cristian Amarandei, a recunoscut la emisiunea „Bună, România!“ de la B1TV că autoscara a ajuns la incendiu la ora 9.40. Femeia s-a aruncat la ora 9.25.
Soţul femeii a declarat presei că intervenţia pompierilor cu tunurile de apă a fost la rându-i tardivă, deşi soția sa ţipa îngrozită de la etajul cuprins de flăcări şi escalada balconul.
„Au ajuns târziu, nu au dat drumul la apă. Erau lângă mine, jos. Nu au dotare, sigur că ar fi salvat-o dacă aveau o plasă. Nu am ce să le transmit“, a spus îndurerat Mitică Stoica, soţul femeii care a murit, Simona Stoica.
Singura autoscară din oraș a fost trimisă la intervenție la cinci minute după ce femeia a căzut de la balcon.
Anchetele interne ale ISU Dobogea și investigația procurorilor militari urmează să stabilească de ce autospeciala folosită pentru stingerea incendiilor la înălțime, și care ar fi fost o șansă în plus pentru victimă, nu a fost mobilizată de la început.
Buget de achiziții de 700 de milioane de euro
Anul trecut, IGSU a primit o finanțare de 682 milioane de euro, bani europeni, pentru dotarea echipelor de intervenții. Planul cuprinde cumpărarea de elicoptere, șalupe și o navă multirol, dar nu și o banală saltea pneumatică care costă 1.000 de dolari pe internet, a dezvăluit
Europa Liberă.
Intervenția dezastruoasă a pompierilor în cazul femeii de la Constanța, care a căzut de la fereastra apartamentului cuprins de flăcări, a ridicat problema dotării echipelor de salvare. Mulți s-au întrebat de ce nu a existat o saltea care, odată montată, ar fi putut salva viața femeii care s-a refugiat pe fereastră din cauza flăcărilor.
Răspunsul ISU Dobrogea a fost că nu există așa ceva în dotarea ISU. „Inspectoratul nu este dotat, nu există în dotarea Inspectoratului nicio saltea. Au fost la un moment dat și s-au înlocuit cu alte mijloace de intervenție la înălțime – autoscări mecanice”, a fost răspunsul reprezentantului Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Dobrogea.
Achiziții de invidiat
Europa Liberă a căutat în portalul guvernamental de achiziții publice pe ce a cheltuit IGSU banii anul trecut. Din datele furnizate de e-licitatie, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență nu a dus lipsă de finanțare în ultimul an. Dovadă stau achizițiile făcute în pandemie.
Sursa: europalibera.org
Web site realizat de Dow Media servicii Web Design | Gazduire Web furnizata de SpeedHost.ro