Gabriela Scutea: Acum este momentul pentru reconstrucție și dezvoltare în Ministerul Public

Dacă pentru ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, momentul aniversar pentru justiția din România este unul al schimbării de paradigmă și al înnoirii, prin adaptare inclusiv la schimbările tehnologice, pentru procurorul general Gabriela Scutea, Ziua Justiției, celebrată în fiecare an în prima duminică din iulie, „este un prilej de autoevaluare a activității noastre, un exercițiu de introspecție prin raportare la rolul constituțional al Ministerului Public.”

„În calitate de procuror general, afirm cu convingere că, în contextul declarării pandemiei de Covid 19 și al decretării stării de urgență în România, cu toate consecințele de ordin juridic și uman care au decurs din aceasta, a fost una dintre cele mai dificile perioade pe care le-a traversat societatea și implicit Ministerul Public. Pentru că, în mod natural, această instituție cu rol cheie în arhitectura constituțională a Statului Român urmează curba de evoluție, respectiv de maturizare, a societății ale cărei interese generale le reprezintă, apărând ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ei”, spune procurorul general în mesajul adresat de Ziua Justiției. 

Scutea crede că Ministerul Public și sistemul de justiție „au demonstrat capacitate de adaptare și de reacție rapide, exercitându-și prerogativele constituționale și legale cu profesionalism și responsabilitate în condițiile creșterii semnificative a numărului de dosare având ca obiect anumite infracțiuni, corelate specificului acestei perioade dificile.”

„Provocările generate de specificul acestei perioade nu s-au încheiat”, atrage atenția Gabriela Scutea, care se adresează în special tinerilor procurori, aflați la început de carieră, cărora le cere să fie conștienți că „doar un comportament ireproșabil, dincolo de orice compromis, îi poate ține departe de ingerințe și poate fi garanția reală a independenței.”

Scutea, fostă adjunctă a Codruței Kovesi, pe vremea când actuala șefă a Parchetului European și fostă șefă a DNA era procuror general al României, amintește de vremurile nu tocmai îndepărtate când „procurorii au fost expuși ani la rând unor atacuri sistematice și directe, menite să aducă atingere independenței lor” și spune că „din această perspectivă, apreciez că predecesorii mei au avut o misiune extrem de grea.”

Ajunsă ea însăși procuror general, Scutea spune că „dacă anii anteriori au fost caracterizați de rezistența în fața asaltului asupra justiției, prin încercările repetate de ciuntire a legislației, acum este momentul pentru reconstrucție și dezvoltare în Ministerul Public.”

Ea crede că de la cultura civică a protestului în stradă s-a trecut la o etapă în care afirmarea „vigilenței civice” trece la nivel individual și spune despre corupție că „este îngăduită de fiecare dată când cineva ”închide ochii” la o încălcare a legii.”

Procurorul general spune că, deși nu este specifică unui anumit domeniu, atunci când afectează sănătatatea, corupția poate fi considerată că afectează siguranța națională.

„(…) corupția nu este un fenomen care afectează doar unele domenii, însă atunci când vorbim despre corupția din sistemul de sănătate, apreciez că ea poate fi considerată că afectează siguranța națională. Intervenția procurorilor în descoperirea și instrumentarea acestor infracțiuni este eficientă, însă rezultatul depinde în bună măsură de creșterea gradului de conștientizare la nivelul societății a realității că faptele de mică corupție, aparent neînsemnate și cauționabile într-o accepțiune comună, fac posibilă marea corupție”, spune Scutea.

Ea spune că, în egală măsură, nu trebuie uitate nici infracțiunile contra mediului, „indiferent că vorbim despre tăierea pădurilor sau problematica deșeurilor”, considerate la nivel european ca un domeniu prioritar de protecție, fiind cu atât mai grave atunci când reprezintă expresia unei legături de cauzalitate între corupție și acțiunea unor grupări de criminalitate organizată.

„Cred că nici un cetățean de bun simț al României nu-și dorește să trăiască într-un mediu poluat sau că teritoriul României să se transforme într-o groapă de gunoi. Pentru ca generațiile următoare să se mai poată bucura de mediul în care trăiesc, acest fenomen trebuie combătut cu fermitate, de aceea trebuie considerat un domeniu prioritar vizat de activitatea de urmărire penală.”

Ea s-a referit și la „creșterea îngrijorătoare a infracțiunilor de violență în familie îndreptate în special împotriva femeii și a copiilor. ​Violențele din cadrul relațiilor apropiate reprezintă o problemă socială gravă și adesea ascunsă care poate cauza traume psihologice și fizice sistematice, cu consecințe severe din cauză că autorul infracțiunii este o persoană în care victima ar trebui să aibă încredere” și face un apel la sporirea protecției față de victimele care „în multe cazuri au rezerve să participe în cadrul procedurilor penale și din cauza lipsei de încredere în autorități.”

 

Sursa: europalibera.org