Aproape de 550 de milioane de euro pe an este cifra de afaceri a societăților care sunt implicate în comerțul cu deșeuri. Reprezentanți ai Gărzii de Mediu și ai Vămii estimează că o sumă similară este obținută și pe piața neagră e deșeurilor. În 2021, România a descoperit tot atâtea transporturi ilegale de gunoaie cât în ultimii cinci ani.
În România ajung deșeuri tocmai din Japonia, dar cele mai multe provin de la state bogate din Europa: cum ar fi Germania, Belgia, Olanda, Italia sau Marea Britanie.
Lipsa selectării deșeurilor pentru a fi refolosite în diferite industrii este motivul creșterii importului legal cu gunoi din alte state.
Mult mai bănoasă este piața neagră a gunoaielor. Rețelele care importă ilegal deșeuri au pus la punct adevărate camuflaje pentru a aduce gunoaie în România. Unul dintre acestea este comerțul cu produse second-hand. Astfel, nu doar hainele, ci și resturi metalice și calculatoare distruse, sunt trecute ca bunuri second-hand în acte.
Importul de deșeuri, legal sau ilegal, este una dintre afacerile cele mai profitabile din România. Între 10.000 și 100.000 de euro (în cazul produselor dificil de reciclat și care nu pot fi depozitate direct la o platformă de gunoi) valorează un container cu deșeuri adus în România, după estimările Gărzii de Mediu, dar și ale organizațiilor non-guvernamentale din domeniul protecției mediului.
„Trebuie să ne uităm că deșeurile aduse în România sunt deșeuri greu neutralizabile. Dacă te costă 500 de euro - 1.000 de euro neutralizarea (n.r - pe tonă) este mult mai ușor să îl aduci în România cu un sfert din această sumă”, ne explică Octavian Berceanu, șeful Gărzii de Mediu din România.
Autoritățile române împart deșeurile în două mari categorii: periculoase și nepericuloase.
Gunoiul periculos este deșeul ce conține un constituent cu proprietăţi periculoase pentru sănătatea omului sau pentru natură, de genul: materiale plastice, metale, substanțe chimice sau resturi de la șantiere de construcție etc.
Gunoiul nepericulos reprezentă tot ce nu este în prima categorie și se referă la materiale sau la obiecte de genul celor care sunt biodegradabile într-o perioadă relativ scurtă și care nu pun în pericol sănătatea populației.
Doar în august, transporturi ilegale din Bulgaria și Japonia
„Trebuie să ne uităm cum intră în țară. Se trece vama foarte ușor din vestul Europei. Spre exemplu, prin zona Constanța se trece vama ușor. Acolo poate nu sunt suficiente scanere fixe. Toate țările au, noi nu avem. De ce? Și întrebarea asta și-o pune și Interpolul”, mai punctează Berceanu.
Un transport ilegal de utilaje agricole uzate a fost depistat în portul Constanța și trimis înapoi în țara de origine, Japonia, a anunțat Garda de Mediu Constanța acum câteva zile. În container erau motoare, componente și dispozitive agricole care nu mai pot fi utilizate și nici nu au fost reciclate în țara de origine,potrivit reprezentanților Gărzii de Mediu
La control au participat Garda de Mediu Constanța, Garda de Coastă, Protecția Consumatorului Constanța și Biroul Vamal de Frontieră Constanța Sud Agigea.
Transportul de deșeuri din Japonia este al treilea transport ilegal de deșeuri oprit în Constanța din ultimele două săptămâni. În plus, în ultimele zile, două barje cu peste o mie de tone de deșeuri metalice care veneau din Bulgaria au fost oprite și întoarse în țara de origine.
Marfa a fost descoperită de Poliția de Frontieră în Portul Murfatlar, județul Constanța. Deșeurile proveneau din Serbia și urmau să ajungă, teoretic, în Turcia.
Anul 2021 vs ultimii ani
Potrivit Garzii de Mediu, în 2021 au fost descoperite aproape 140 de containere de gunoi care ar fi putut pune mediul în pericol. Octavian Berceanu a recunoscut în mai multe apariții în mass-media că autoritățile române nu descoperă decât o parte din transporturile ilegale cu deșeuri.
Însă, ca o comparație cu alți ani, anul 2021 a fost mai bun în lupta cu samsarii. Dacă în 2021 au fost oprite 140 de containere (până în una august), în 2020 au fost doar 31 de containere descoperite, așa cum a precizat Octavian Berceanu, șeful Gărzii de Mediu.
Din datele obținute de la Ministerul Mediului reiese că în perioada 2015-200 au fost oprite la frontiere aproape 150 de containere ilegale cu deșeuri care intrau fără respectarea legislației în România.
Astfel spus, în mandatul lui Octavian Berceanu (numit în funcție în decembrie 2020) au fost descoperite tot atâtea deșeuri cât în ultimii cinci ani.
Exemple de transporturi ilegale
De la începutul anului, polițiștii de frontieră, în colaborare cu autoritățile în protecția mediului, au descoperit și oprit, în total, aproximativ 3.700 tone de deșeuri care urmau să ajungă în România.
7 mai - 10 containere provenite din Germania cu diferite tipuri de deșeuri - de la hârtie până la plastic - au fost descoperite în Portul Constanța.
31 mai - au fost găsite 10 tone de deșeuri din sticlă care erau încărcate din Grecia și care aveau ca destinație o societate comercială situată din județul Călărași.
10 iunie - 20 de tone de masă plastică provenită din Grecia și care urma să ajungă la o firmă din Giurgiu au fost descoperite la graniță.
11 iunie - Peste 16 de tone de deșeuri au fost descoperite la frontieră de polițiștii de frontieră bihoreni, constând în îmbrăcăminte și încălțăminte, pentru care șoferul nu a putut prezenta documente necesare importului.
22 iunie - La Vama Borș I au fost identificate 46 de colete de textile uzate pentru reciclare în cantitate de 2.300 kilograme, 23 mașini pentru tăiat și două standuri metalice, expediate din Belgia către o societate din județul Bihor, printr-un transport. Toate erau deșeuri ilegale.
26 iunie - 12.914 kilograme deșeuri din alamă, pentru care șoferul nu au putut prezenta documente de transfer conform prevederile legale în vigoare, la Punctului de Trecere a Frontierei Calafat.
3 august - Polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă Constanța au descoperit o barjă dintr-un convoi de șase care trebuia să transporte cereale, sosite în portul Cernavodă, din direcția Serbia. Barja cu deșeuri avea 1.054,6 tone de marfă.
Traseele
În România intră deșeuri ilegale aproape prin orice tip de trecere a frontierei, cu excepția celor aeriene, de pe aeroporturi. Ajung resturi de produse transportate în containerele descărcate în porturile maritime, transportate cu barjele - care opresc în porturile de pe Dunăre, sau cu TIR-urile care intră prin punctele rutiere ale graniței.
În Portul Constanța sunt aduse în special containere cu deșeuri ilegale din Germania, Marea Britanie, Irlanda, Belgia, Olanda, Austria, conform datelor Gărzii de Coastă din Constanța. PAlte state din care ajung gunoaie în România sunt China, Hong Kong, Japonia sau Arabia Saudită.
„În aceste țări de origine cantitatea de deșeuri periculoase sau nepericuloase este una mică și sunt transporturi care mai mult testează autoritățile pentru a se verifica dacă se poate consolida o rețea stabilă”, ne-au explicat reprezentanții Vămii din Portul Constanța.
În punctele rutiere de trecere a frontierei sunt descoperite de regulă containere din Serbia, Bulgaria, Turcia, Grecia, Germania și Austria.
Destinațiile
Deșeurile ilegale oprite la granițe urmează să ajungă îndeosebi la firme înregistrate în județul Ilfov, în București, dar și în județe din sudul țării.
Octavian Berceanu crede că mare parte din aceste deșeuri ilegale sunt îngropate în gropi ilegale de gunoi sau sunt reciclate în condiții care poluează mediul, iar unele metale (cum e cuprul) este apoi vândut.
În ambele situații, mediul este pus în pericol. „Importăm foarte multe deșeuri. Am văzut discutându-se despre deșeuri mai mult în ultimele luni. La fel și despre poluare.
Deșeurile generează foarte multă poluare. Ajung să polueze sute și mii de ani solul, aerul și pânza freatică. Presiunea deșeurilor a crescut în ultimii doi ani după ce China și câteva țări din Asia au refuzat să mai primească deșeuri”, ne-a explicat și Octavian Berceanu.
Traficul ilegal ascuns în: tratarea deșeurilor și comerțul second-hand
La vamă, deșeurile ilegale sunt ascunse în două tipuri de transporturi.
Mai întâi este vorba de deșeuri prezentate ca deja reciclate și care sunt materii prime în diferite activități industriale.
„Deșeurile care ajung în România din alte țări europene sunt aduse de firme românești, trecute în documentele oficiale drept materie primă pentru reciclare, însă firma care le aduce rămâne cu 10% prelucrat și 80% ajunge la groapă”, ne-a explicat Ministrul Mediului, Tanczos Barna.
Apoi, și nu este doar cazul deșeurilor de îmbrăcăminte, alte resturi de produse sunt descrise în acte ca produse second-hand care urmează să fie vândute publicului din România.
„Actele sunt schimbate fix la intrarea în țară. Se emit din afară două seturi de acte, acolo sunt deșeuri pur și simplu, pentru transportul care trece prin Europa, iar când intră în România apar ca haine second-hand în acte”, mai explică Octavian Berceanu.
Valoarea afacerilor cu deșeuri
Potrivit unui calcul realizat de Europa Liberă, cifra de afaceri a firmelor românești care sunt specializate în „comerțul cu ridicata al deșeurilor și resturilor” și în „comerțul cu amănuntul al bunurilor de ocazie” s-a ridicat la aproape 550 de milioane de euro în 2020.
Asta fără include și marile companii de colectare și valorificare a deșeurilor care au contracte în București și în marile municipii pentru colectarea și selectarea gunoiului public și de la cetățeni. Am ținut cont doar de firme care au o mare parte din activitate concentrată de colectarea, reciclarea și valorificarea bunurilor.
Piața neagră a gunoiului din România ar ajunge la 500 de milioane de euro, conform unor estimări din documente obținute de la Ministerul Mediului.
„Prima caracteristică a mafiei deșeurilor este că nu e la vedere. A doua, a fost foarte bine conectată cu clasa politică. Încercăm să destructurăm aceste organizații de crimă organizată. Reușim să trimitem înapoi deșeurile, iar unde nu putem, mergem cu urmărirea penală”, acuza de curând Berceanu la Digi24.
Studiu de caz pentru un container cu deșeuri ilegale
Tratarea unei tone de deșeuri periculoase costă o mie de euro într-un stat ca Germania sau Marea Britanie.
La această sumă, se adaugă și costurile de transport și taxele de depozitare după ce deșeurile au fost sortate și o parte au fost valorificate. În total, costul unei tone de deșeu cum ar fi resturile de produse electronice ajunge la peste 1.200 de euro.
Reprezentanții firmelor care importau în România deșeuri periculoase prezentau autorităților date din care reieșeau că firmele străine plăteau 250 de euro pentru a scăpa de gunoiul periculos, conform datelor obținute de la Garda de Mediu.
Astfel, profitul minim pentru firma din Germania la un container cu doar zece tone de deșeuri este de 10.000 de euro.
Profitul minim pentru firma din România care importă ilegal deșeurile este de 2.000 de euro la același transport.
Schimbările de legislație
Ministrul Mediului a anunţat că se lucrează la nivelul Guvernului la schimbări care să ducă la specializarea unor procurori pe infracţiuni de mediu.
„Este un fenomen generalizat, un fenomen care se bazează pe acea regulă care permite introducerea în statele membre dintr-un alt stat membru – şi este valabil pentru toate statele membre – a materiei prime pentru reciclare. Ceea ce se aduce în aceste containere declarativ este materie primă pentru reciclare. Declarativ, pentru că de foarte multe ori în containere se găseşte şi altceva decât ceea ce este declarat. Asta am văzut ultima dată şi la Constanţa, când am fost la faţa locului”, a declarat ministrul la emisiunea Insider politic, de la Prima TV, întrebat cum a ajuns România groapa de gunoi a Europei.
În această lună și ministrul de Interne, Lucian Bode, a solicitat să se realizeze o analiză actualizată la nivelul fiecărui județ a riscurilor și vulnerabilităților existente în legătură cu traficul ilegal de deșeuri în funcție de specificul zonei, precum și un plan de măsuri care să permită o intervenție cât mai rapidă și adaptată în astfel de situații.
„Din acest motiv vrem să întărim legislația și să ducem contravențiile în zona penală, să fie pedepse cu închisoarea. Din punctul meu de vedere reprezintă o problemă de siguranță națională. Sunt deșeurile și presiunea externă ca să ajungă aceste deșeuri ilegal în țară, și avem o presiune fantastică pe poluarea produsă de noi, în România”, conchide și Berceanu.
O problemă a Europei de Est
Alături de România, Polonia este o altă țară preferată ca destinație pentru deșeurile din alte state. 250.000 de tone de deșeuri ajung în acest stat, conform unui material publicat de Deutsche Welle.
Firmele germane își reduc la jumătate costurile cu deșeurile dacă le exportă în Polonia. Și unii polonezi le primesc bucuroși. Este o afacere profitabilă pentru ambele părți, chiar dacă se încalcă legea, susține pentru Deutsche Welle Grezgorz Wielgonsiski, de la Universitatea Tehnică din Lodz.
O firma poloneză poate obține aprobarea de reciclare a deșeurilor din plastic de la o companie germană, explică el. „Dar în afară de un teren și un excavator nu dispune și de sistemul necesar procesului ulterior, cel de reciclare. Autoritatea responsabilă nu verifică și acest aspect, dar eliberează autorizația. De regulă, deșeurile sunt arse pur și simplu“, adaugă Wielgonsiski pentru sursa amintită.
Sursa: europalibera.org
Web site realizat de Dow Media servicii Web Design | Gazduire Web furnizata de SpeedHost.ro