Ca în orice națiune din lume și la noi hainele naționale sau portul popular românesc reprezintă o avere și o mândrie culturală. Îmbrăcămintea tradițională românească pentru adulți și copii este fabricată manual, din țesături din fibre naturale – in, cânepă, bumbac, lână. Tinerii purtau îndeosebi cămășile din pânză de bumbac sau din cânepă. Comparativ cu ansamblul costumului pentru femei, cel pentru bărbați este mai simplu, cu mai puține decorațiuni, este format din căciulă, cămașă, brâu, ițari, cojoc, suman și manta:
- Cămașa era tip tunică, largă, croită din pânză de-antregul fără cusături pe umeri, sau era brodată cu motive alese ca pentru mire, ori ca o cămașă cu platcă și căptușeală, sau cu fustă purtată în pantaloni ori peste aceștia.
- Căciula era țuguiată, neagră, groasă, pentru iarnă, iar pentru vară se făceau pălării din paie sau din fetru, pălării cu pene de păun sau panglici pentru tineri, sau șepci cu cozoroc.
- Brâiele se purtau în jurul taliei, aveau sau nu franjuri și erau țesute manual din lână naturală destul de aspră.
- Ițarii specifici costumului tradițional din Moldova erau cusuți din țesătură din fibre de bumbac. Tot pentru bărbați se coseau manual cioareci, bernevici și nădragi din lână groasă pentru perioada de iarnă.
- Cojocul proteja de frig iarna, era făcut din blană de oaie. Culoarea sa era plăcută, în nuanțe naturale de alb, bej, cafeniu sau negru.
- Sumanul semăna cu o haină lungă care trecea de genunchi , era elegant, realizat din pănură sau din postav gros, de culoare cafenie sau neagră, ornamentat cu șiret din fire din lână neagră.
- Mantaua era realizată dintr-o țesătură deasă, dintr-un postav gros care ține cald în anotimpul rece. Era o manta cu glugă sau burcă și era de culoare închisă.
- În picioare se purtau obiele albe sau ciorapi din lână și desigur opinci din piele de vită sau din piele de porc.
- În ceea ce privește portul național românesc pentru femeile tinere sau în vărstă amintim ia sau tunica albă cu broderie care se purta pe piele, catrința, fota, marama, poalele, vălnicul, șosetele albe din lână, papucii din pâslă și opincile. Sunt mai multe tipuri de ii, toate frumoase și cu ornamentații interesante și anume: ia cu altiță, ia românească cu tablă, ia cu șire, ia încrețită la gât, ia cu pătrate la gât, ia cu platcă sau cu un dreptunghi croit din pânză albă. Pentru bebeluși, copii, fetițe și băieți, se coseau manual costume în stil național mai simple, care se asemănau cu cele ale adulților, dar aveau mai puține broderii, desene și ornamente. Costume tradiționale românești adulți și copii cuprind:
- Costume naționale pentru bărbați
- Costume naționale pentru femei
- Costume naționale din 3 sau 4 piese pentru bebeluși, copii, fetițe sau băieți
- Articole tradiționale – steaguri și fanioane
Accesoriile care completează portul popular românesc sunt: traistele cusute manual din țesături speciale, originale cu motive interesante, zgardanele, baticurile, eșarfele sau basmalele, brâiele din piele, dar și bijuteriile tradiționale românești (brățările, lănțișoarele cu pandantiv). Costumul popular tradițional românesc este original, păstrează caracteristicile sale unice, are elemente și broderii ce exprimă bogăția culturală și tradiția acestui popor.
