Prezentarea, de către vicepremierul Viorel Ștefan, a proiectelor de investiții strategice realizate în parteneriat public-privat

Galerie foto Prezentare proiecte de investitii strategice prin PPP Declarații de presă ale vicepremierului Viorel Ștefan [Check against delivery] Viorel Ștefan: Din nou mă bucur că ne vedem! Sper să fie un sentiment reciproc.In pofida scandalurilor politice, pe care le vedem in fiecare zi la tv, in seara asta vreau să vă spun că Guvernul iși vede de treabă și continuă să lucreze in spiritul implementării angajamentelor din programul de guvernare. Așa cum am anunțat in ianuarie 2018, in acest an, accentul major al guvernării va fi pe domeniul investițiilor. Venim cu un model nou de dezvoltare economică adaptat contextului economic. Ne propunem să susținem investițiile prin angrenarea de resurse şi stimularea mediului de afaceri, fără a pune presiune asupra bugetului de stat. De aceea, am adoptat recent ordonanța de urgență a guvernului care modifică Legea parteneriatului public privat și iată că, astăzi, suntem in măsură să anunțăm prima listă cu proiectele strategice care vor fi demarate in scurt timp pe noua legislație a parteneriatului public privat. Guvernul are această ambiție de a recupera intarzierile de decenii privind investițiile in infrastructură și a pregătit un plan operativ care să comprime toate termenele de execuție. Luptăm nu numai cu birocrația și cu legislația stufoasă, dar și cu timpul. Este esențial pentru intreaga economie și pentru intreaga societate ca lucrările să inceapă imediat, iar prin imediat ințelegem un interval de timp dacă s-ar putea de zece ori mai scurt decat s-a intamplat pană acum. Vorbim despre realizarea unor lucrări de infrastructură la standarde europene și asigurarea unor servicii publice la standarde moderne, realizate cu investiții private, cu investitori privați. Aceste proiecte vor avea un impact extrem de important social, dar mai ales economic, atat prin atragerea de noi investiții și dezvoltarea celor existente, cat și prin efectul de angrenare și de multiplicare a activităților economice pe orizontală. Aș vrea să privim impreună o hartă. Autostrăzile pe care le vedeți figurate pe hartă reprezintă, toate, segmente noi care se adaugă rețelei existente și se adaugă, de asemenea, la alte proiecte care urmează să fie implementate. Deci, ce vedem pe hartă se referă doar la autostrăzile pe care Guvernul dorește să le implementeze in sistem de parteneriat public privat. Dacă observați, ne-am concentrat in special pe zonele care suferă din lipsa de autostrăzi, iar din acest motiv, atragerea investițiilor și dezvoltarea economică sunt mult, mult mai dificile, in special sudul țării, observați, unde lipsa autostrăzilor impiedică industria auto să investească mai mult. Unul dintre proiectele de autostrăzi vizează autostrada Targu Neamț – Iași – Ungheni, in lungime de 100 km, și va include și un pod peste Prut, astfel incat autostrada să se descarce in rețeaua rutieră a Republicii Moldova. Despre Moldova, atat de neglijată de infrastructura rutieră in deceniile trecute, am ajuns la concluzia că trebuie reintrodusă in circuitul de investiții. Practic, acest proiect va lega Moldova la rețeaua de transport a Europei, iar acest lucru va reprezenta un argument foarte important pentru atragerea investițiilor private in această zonă a ţării. Implicit, această autostradă va contribui la reducerea decalajelor de dezvoltare care există mai ales in partea de nord a Moldovei față de restul ţării. Un alt segment il reprezintă Autostrada Ploiești – Brașov. Pe slide vedeți Rașnov deoarece un segment scurt de la Brașov la Rașnov este in curs de implementare, și atunci ce proiectăm noi aici vine să completeze şi să asigure legătura intre Ploiești – de fapt intre București Ploiești și Braşov. Această autostradă va fi poate cel mai ravnit proiect care va fi lansat in parteneriat public-privat. Nu avem nicio indoială că potențialii parteneri privați vor fi foarte interesați să investească alături de stat in această autostradă, care va fi probabil una dintre cele mai circulate din Romania, avand in vedere potențialul turistic al zonei pe care o străbate și proximitatea față de Capitală. De asemenea, va lega trei mari centre economice, respectiv București, Ploiești şi Brașov, ceea ce va reprezenta și un interes deosebit pentru transportul de mărfuri. Este in mod cert o investiție sigură, cu un termen foarte rezonabil de recuperare a banilor de investiții, iar din aceste motive suntem convinși că va fi un interes ridicat pentru potențialii parteneri privați. Cel de-al treilea segment de autostradă, denumit Autostrada Sudului, in lungime de 550 km, are de asemenea un potențial economic uriaș. Este un proiect important pentru foarte mulți investitori care deja au investiții mari in zonă – și mă refer in primul rand la Craiova, dar și la celelalte zone limitrofe. Să nu uităm că această autostradă va contribui la creșterea potențialului turistic in Defileul Dunării, pe de-o parte; pe de altă parte, va pune in valoare, va asigura accesul facil in stațiunile balneare din sud-vestul țării. In plus, va asigura legătura cu Serbia, Bulgaria, dar şi cu Coridorul IV paneuropean, la Lugoj. Este deci, din nou, un proiect major care va fi de mare interes pentru potențialii investitori privați. Pe langă aceste proiecte de infrastructură rutieră vă voi prezenta alte două proiecte, care au un alt specific. Vedeți pe slide proiectul pe care l-am denumit Operarea rețelei de spitale CFR in parteneriat public-privat. Deci, sunt 15 spitale in rețeaua gestionată de Ministerul Transporturilor, care astăzi nu arată in cea mai bună stare și a căror potențial poate fi valorificat prin această metodă. Elementul de noutate de aici constă in abordarea parteneriatului public-privat din noua legislație, care tocmai a fost adoptată, in sensul că legea prevede că parteneriatul public-privat nu se aplică doar in domeniul de investiții in construcții şi infrastructură, ci și in domeniul operării serviciilor publice. Este ceva asemănător cu incredințarea managementului unor unități de stat, dar e mai mult decat atat, pentru că partenerul privat, in afară de asigurarea managementului, a operării serviciului public, va participa cu fonduri proprii pentru dezvoltarea, modernizarea sau eficientizarea unităților pe care le va administra. Primul proiect de acest gen este operarea acestei reţele de spitale a Căilor Ferate Romane, pe care le vedeţi reprezentate pe această hartă. Deci, repet: 15 spitale, starea lor nu este in condiţii foarte bune, deşi acolo este o resursă foarte importantă, avem medici şi asistente cu pregătire foarte bună. Un avantaj important pe care il aduce parteneriatul public-privat in acest caz este că vom eficientiza managementul acestor unităţi medicale. Nu vom mai vorbi de 15 manageri cu abordări diferite, de 15 contabili cu evidenţe contabile diferite sau de 15 modele de management. Va fi un singur centru decizional la investitorul privat. Acesta va fi condiţionat prin contractul de parteneriat public-privat să ridice nivelul de dotări şi să modernizeze cele 15 spitale după anumiţi parametri care vor fi stabiliţi in cursul negocierilor. Nu vor fi insă, spitale private! Veniturile vor veni, ca şi in prezent, in principial de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar ele vor fi incasate pe o perioadă determinată de timp de către partenerul privat in schimbul serviciilor medicale furnizate. Ultimul, dar nu cel din urmă proiect, se referă la construcţia Complexului Medical Carol Davila. Este vorba, in principal, de Spitalul Republican, care a fost prezentat şi asumat in campania electorală, dar e mult mai mult decat atat! Va fi locat pe o suprafaţă de 300 de hectare, in incinta căreia se va afla spitalul propriu-zis, cu o capacitate de 3.000 de paturi, 37 săli de operaţie. Se vor mai construi o facultate de medicină şi căminele studenţeşti aferente, locuinţe şi spaţii rezidenţiale sau comerciale pentru personalul medical, parcări, hotel pentru insoţitorii pacienţilor şi multe alte construcţii adiacente bunei funcţionări a unui astfel de campus universitar-medical. Este o lucrare de mare ambiţie, o investiţie care va ridica standardele medicale la nivel european şi care va integra activitatea medicală cu cea universitară şi socială. Toate aceste cinci proiecte vor mobiliza resurse financiare pe care noi le estimăm undeva intre 15 şi 20 de miliarde de euro, dar pe langă sumele importante pe care le putem atrage sub formă de investiţii in economie, un alt avantaj major, poate la fel de important ca miliardele de euro, va fi scurtarea semnificativă a termenelor de implementare a proiectelor. Va exista un singur studiu de fundamentare realizat de Consiliul de Programare Economică, iar apoi licitaţia pentru realizarea parteneriatului, după care proiectul se va derula mult mai rapid decat in cazul derulării proiectelor pe procedurile obişnuite atat de cunoscute şi atat de greoaie. In evaluarea noastră, toate proiectele despre care am vorbit vor putea incepe efectiv in anul viitor. Finalizarea va fi de cel mult cinci ani in cazul autostrăzilor, de circa trei ani in cazul Spitalului Republican şi de cel mult şapte ani pană la finalizarea integrală a Complexului Medical cu toate facilităţile despre care am făcut vorbire. Vă mulţumesc şi vă doresc o seară plăcută!

Comments

comments