Declaraţiile susținute de premierul Viorica Dăncilă cu prilejul participării la ”Ora Prim-ministrului” în plenul Camerei Deputaților

Galerie foto [Check against delivery] Viorica Dăncilă: Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi, vă mulţumesc pentru invitaţia de a da detalii despre creşterea economică record din anul 2017 şi de a vă arăta felul in care a fost ea utilizată in mod public, prin intermediul bugetului, in folosul cetăţenilor şi al sectorului privat. Daţi-mi voie, inainte de a trece la explicaţiile concrete, bazate pe cifrele oficiale, să subliniez importanţa pe care eu personal, dar şi colegii mei din Guvern, o arătăm Parlamentului. Aşa cum afirmam şi cu ocazia investiturii, suntem prezenţi in Parlament ori de cate ori suntem solicitaţi şi răspundem cu responsabilitate şi deschidere la intrebările şi interpelările senatorilor şi deputaţilor. Invitaţia dumneavoastră este deosebit de importantă şi utilă. Am dispus, ca urmare, să se efectueze analize economice detaliate, pentru a vă putea răspunde cat mai argumentat la intrebarea adresată. Mi s-a cerut să explic romanilor cum au fost cheltuiţi banii din creşterea economică. Sunt convinsă că in calitate de reprezentanţi ai romanilor, veţi folosi aceste explicaţii in dezbaterile publice, astfel incat activitatea Executivului să fie cat mai bine inţeleasă. Ţin să subliniez, totodată, că pentru mine, ca prim-ministru, criticile aduse Guvernului de către opoziţia parlamentară şi, in mod special, de către Partidul Naţional Liberal, reprezintă un element foarte important in evaluarea activităţii Guvernului. Nu ne considerăm infailibili. Aceste critici sunt absolut necesare pentru noi, ba chiar vreau să adaug că la baza unei vieţi politici, a unei vieţi publice sănătoase, este raportul dintre guvernare şi opoziţie. Pe această bază trebuie să construim democraţia romanească şi nu pe conflicte interinstituţionale, care afectează activitatea democratică a instituţiilor publice. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Romania a inregistrat in 2017 o creştere economică record de 7%, insemnand un Produs Intern Brut de 856,4 miliarde lei. Altfel spus, in 2017, valoarea adăugată in economie a fost de 94 miliarde lei, sumă aproape dublă faţă de cea din anul 2016, de 49,7 miliarde lei. La aceasta se adaugă 11,8 miliarde lei resurse provenite din import. Cele mai multe sunt bunuri intermediare pentru producţia industrială şi bunuri de capital. Prin urmare, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, pentru anul 2017, in ansamblul economiei naţionale, banii din creşterea economică utilizaţi pentru consum şi investiţii au fost in sumă de 105,8 miliarde lei. Aceşti bani au două modalităţi clare de utilizare: prin intermediul bugetului naţional, conform politicilor şi activităţii guvernamentale, şi direct de către sectorul privat. Indiferent de modalitatea de utilizare in economie a Produsului Intern Brut, prin intermediul bugetului naţional sau de sectorul privat, două sunt destinaţiile principale, care determină creşterea economică, consumul populaţiei şi investiţiile. In ansamblul economiei, datele macroeconomice arată că din cele 105,8 miliarde lei, 57,5 miliarde lei au reprezentat cheltuielile pentru consum ale populaţiei, care au fost cu 20 miliarde lei peste cele din anul 2016, 19,5 miliarde lei s-au utilizat pentru investiţii, cea mai mare sumă suplimentară de după criză alocată pentru investiţii, 10,6 miliarde lei s-au consumat in administraţia publică, respectiv pentru servicii publice generale, funcţionarea administraţiei publice, pentru apărarea naţională şi menţinerea ordinii publice. Şi să nu uităm că in anul 2017, s-a alocat 2% din PIB pentru apărare, Romania fiind una din puţinele ţări membre ale UE care se poate mandri cu indeplinirea acestui angajament. 6.9 miliarde lei au fost cheltuite pentru sănătatea şi educaţia cetăţenilor. 11 ,3 miliarde lei au reprezentat acumularea de capital a sectorului privat, sub forma stocurilor de materii prime şi echipamente pentru investiţii, ceea ce practic inseamnă increderea intreprinzărilor că in 2018 işi vor dezvolta afacerile şi că economia romanească le oferă oportunităţi noi de investiţii. Din cele 94 miliarde lei, PIB creat suplimentar, s-au colectat ca venituri bugetare in plus faţă de anul 2016, deci venituri bugetare provenite din creşterea economică, 27,9 miliarde lei, ceea ce reprezintă circa 30%. Pentru inţelegere, precizăm că in anul 2015, veniturile bugetare au fost in sumă de 233,8 miliarde lei. In anul 2016, 223,9 miliarde lei şi in anul 2017, de 251,8 miliarde lei. Datorită rezultatelor mai bune in ceea ce priveşte colectarea veniturilor, in anul 2017, cheltuielile bugetare au fost cu 34 miliarde lei mai mari decat in anul 2016. Creşterea economică a oferit un spaţiu suplimentar astfel incat in condiţiile unei ponderi a deficitului in PIB de 2,88% să se cheltuie peste veniturile colectate cu 6 miliarde lei mai mult decat in anul 2016. Răspunsul meu face referire la modul in care au fost utilizate cele 34 miliarde lei. Această sumă, ca de altfel intreg bugetul, s-a utilizat cu maximă responsabilitate şi in concordanţă cu prevederile din programul de guvernare al coaliţiei. Maximă responsabilitate este arătată şi de faptul că in anul 2017, pentru prima dată după foarte mulţi ani, s-a reuşit reducerea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile. Chiar dacă valoarea reducerii, respectiv 300 milioane lei pare mică, să nu uităm că niciodată in Romania nu s-a putut pune in practică o astfel de raţionalizare a cheltuielilor de funcţionare. O a doua dovadă de responsabilitate este că am reorientat creşterea economică pentru imbunătăţirea nivelului de trai, fără a afecta echilibrul bugetar. Prin măsurile sociale aplicate in 2017, nu numai că nu s-a depăşit ţinta de deficit bugetar asumată, dar am reuşit cu adevărat să demonstrăm că noul nostru model de dezvoltare, bazat pe bunăstare şi investiţii, este viabil şi pe deplin realist. Datele oficiale, deja cunoscute, arată că se poate regăsi creşterea economică, in buzunarele romanilor, fără a afecta investiţiile. In anul 2017, caştigul salariului mediu brut pe total economie a crescut cu 14,8%, faţă de anul 2016. Această evoluţie s-a datorat majorării caştigului salarial mediu brut din sectorul bugetar cu 24,6% şi a caştigului salarial din sectorul concurenţial, cu 12,2%. In sectorul bugetar, majorările efective sunt apropiate de prevederile legale 30,2% in educaţie şi sănătate şi asistenţă socială – 17,5% in invăţămant, 25,6 in administraţie publică. Dacă ne referim la ceea ce au primit salariaţii in mană, caştigul salarial mediu net in economie s-a majorat cu 14,2%, respectiv cu 23,5% in sectorul bugetar şi cu 11,8% in sectorul privat. Datorită măsurilor de majorare a pensiei minime și a punctului de pensie, pensia minimă de asigurări sociale s-a majorat in anul 2017 cu 12,6%, ajungand la 1069 lei pe lună. In decembrie 2017, pensia de asigurări sociale a ajuns la 1132 de lei, respectiv, cu 18% peste nivelul de la sfarșitul anului 2016, cand era de 959 de lei. Inflația medie in anul 2017 a fost de numai 1,34%, ceea ce a făcut ca majorările de salarii și pensii să se reflecte aproape in totalitate in creșterea puterii de cumpărare. In termeni reali, pe total economie, creșterea caștigului salarial a fost de 12,7%. Caștigul salarial real in sectorul bugetar a inregistrat o creștere de 21,9%, iar in sectorul concurențial, de 10,3%. In cazul pensionarilor, puterea de cumpărare a pensiei medii a fost, in anul 2017, de 11%. Vă readuc in atenție – pentru că am văzut că au fost uitate – măsurile pe care le-am intreprins in anul 2017. Vă reamintesc că unii specialiști – cu ghilimelele de rigoare – spuneau că aceste măsuri vor face să explodeze deficitul bugetar. Creșterea salariului minim la 1450 lei, creșterea cu 20% a salariilor din administrația publică locală, creșterea cu 50% a salariilor actorilor și artiștilor, eliminarea plafonului plății CAS și CASS, creşterea punctului de pensie la 1000 lei, eliminarea plăţii CASS pentru pensionari, eliminarea impozitului pe venit intre 1050 şi 2000 lei, gratuitate pentru studenţi la călătoriile pe căile ferate, creşterea alocării pe student de la 83 de lei pe lună la 201 lei pe lună, deducerea din impozitul pe venit a abonamentelor medicale, reducerea cotei TVA de la 20% la 19%, creşterea salariilor in educaţie şi sănătate, creşterea veniturilor lunare pentru a asigura asistenţii persoanelor cu handicap la 1450 lei, creşterea indemnizaţiei lunare minime pentru concediul de creştere a copilului de la 1032 lei la 1232 lei, creşterea stimulentului de inserţie de la 531 lei la 616 lei, creşterea pensiei minime la 520 lei. Sunt foarte multe lucruri de spus. Ştiu că timpul alocat este scurt şi cred că aş putea să vorbesc o oră sau două. Esenţial este să inţelegem ceea ce s-a făcut pentru oameni, să renunţăm la discursul politic şi să ne gandim dacă acest lucru aduce un plus de imagine sau face bine Romaniei sau romanilor. Doamnelor şi domnilor deputaţi, programul de guvernare al Partidului Social Democrat a avut parte de la inceput de o respingere automată din partea adversarilor partidului pe care il reprezint. Acesta este adevărul. In cursul anului 2017, adversarii PSD au pus la bătaie un discurs alarmist pentru a contesta acest program care vă spun foarte sincer, nu a făcut bine Romaniei. Este nevoie de mai multă responsabilitate atunci cand aceste mesaje sunt exportate in afara ţării, cui folosesc? Romanilor, Romaniei? In niciun caz! Deci, deşi in decursul timpului au existat divergenţe majore intre politicile economice ale PSD şi ale PNL, niciodată pană acum nu s-a ajuns la o asemenea radicalizare a discursului public. Creşterea economică din 2017 şi modul responsabil in care Guvernul PSD a folosit-o, au demonstrat viabilitatea programului de guvernare al PSD şi capacitatea PSD-ALDE de a realiza o bună guvernare. Scenariile alarmante nu s-au adeverit. Dimpotrivă, Romania a inregistrat una dintre cele mai mari creşteri economice din Europa şi chiar din lume, iar aceast creştere se simte acum in buzunarele romanilor. Incă de la preluarea mandatului mi-am arătat disponibilitatea şi deschiderea la dialog. Este singura modalitate in care Romania poate merge inainte. Ura, dezbinarea, exportarea acestor discursuri politicianiste in afara ţării nu vor aduce nimic bun. Vă spun acest lucru avand credinţa că opoziţia reprezintă un element extrem de important in reglarea actului de guvernare. Vă spun acest lucru şi in speranţa că in anul centenar vom reuşi ceea ce nu am reuşit in 2017, anume, să refacem dialogul politic şi să construim fiecare cu rolul său, dar fiind totuşi impreună, o bună guvernare pentru Romania şi pentru romanii de pretutindeni. Vă mulţumesc! *** Viorica Dăncilă: Vă mulţumesc pentru posibilitatea de a le spune romanilor adevărul. Eu inţeleg discursul politic, dar n-am să inţeleg niciodată negarea realităţii. Răspund punctual. Răspuns pentru doamna Cosette Chichirău. Mulţumesc pentru intrebări. Cheltuieli de personal sunt cu 19% mai mari. M-aţi intrebat, doamna deputat. Acest lucru inseamnă că salariile din sistemul bugetar s-au majorat cu 19% faţă de 2017, adică 1,2 milioane de familii au venituri mai mari. Ne-aţi vorbit de declaraţia 600 care ţine romanii la cozi. Din 7 declaraţii care trebuiau depuse pană de curand de cei cu activităţi independente, s-a ajuns la o singură declaraţie care se poate depune şi online fără să mai fie nevoie să stăm la cozi. Referitor la problemele de infrastructură, problema este reală, şi tocmai de aceea in cursul următoarei săptămani vom restructura monitorizarea şi coordonarea investiţiilor strategice prin infiinţarea unei unităţi centralizate. Domnule Robert Sighiartău, gradul de absorbţie al fondurilor europene este de 1% – aţi spus dumneavoastră. Două precizări: la sfarşitul anului 2017, nu au fost dezangajări de fonduri europene pentru niciun program operaţional, iar in primul trimestru al anului 2018, s-a primit de la UE o sumă de 3,1 miliarde euro, ducand gradul de absorbţie la peste 12%. Ne-am propus ca pană la sfarşitul anului 2018, un grad de absorbţie de 25% şi vă asigur că o să il atingem. Eu credeam că putem da dovadă de seriozitate, in această instituţie de la care oamenii aşteaptă lucruri serioase şi nu ironii sau lucruri urate. Doamna Raluca Turcan. A scăzut puterea de cumpărare. Datele statistice oficiale arată că puterea de cumpărare din Romania a crescut in 2017 cu 12,7%, in cazul salariilor şi cu 10,3% la pensia medie. Sunt cele mai creşteri de putere de cumpărare in cadrul UE. M-aţi intrebat dacă sunt bani, de la 1 aprilie, să plătim salariile profesorilor. Avem bani atat pentru plata salariilor profesorilor mărite cu 20%, precum şi pentru plata salariilor medicilor mărite cu procente intre 75 şi 125%, dar şi pentru plata a 1,2 milioane de vouchere de vacanţă, in valoare de 1450 de lei pentru fiecare angajat din sistemul public. Care este nivelul stocurilor de imunoglobulină – ca să vă răspund şi la această intrebare? Avem 3500 de fiole in prezent. Care este stadiul achiziţiilor de echipamente pentru spitale? Au fost contractate 13 computere-tomograf şi 24 aparate RMN. M-aţi intrebat de autostrada Bucureşti-Piteşti, stadiul autostrăzii Sibiu… Da, vreau să vă răspund punctual şi de aceea sunt foarte atentă. Stadiul autostrăzii Sibiu-Piteşti: secţiunile 1 şi 5 ale autostrăzii se află in evaluare, iar la inceputul lunii mai se vor anunţa caştigătorii acestor licitaţii. Secţiunile 2,3,4 vor fi scoase la licitaţie după data de 18 iunie şi se va obţine acordul de mediu. Ce măsuri pentru infrastructura critică? Pană la sfarşitul acestei luni, vom adopta o lege a parteneriatului public-privat şi un nou pachet legislativ privind achiziţiile publice şi considerăm că acest lucru este benefic şi este aşteptat de mulţi romani. Ce se va intampla cu pilonul II de pensii? Acesta va exista in continuare, iar incepand de anul viitor, vom propune un pachet prin care să ne asigurăm că nicio pensie nu va scădea pentru cei care optează şi pentru o contribuţie privată la pensie. Ce se va intampla cu banii pentru autorităţile publice locale? Incepand de anul viitor, 100% din impozitul pe venit va merge către administraţiile publice locale. M-aţi intrebat ce se intamplă cu numărul locurilor de muncă. Numărul de locuri de muncă nu s-a redus. Numai in ianuarie faţă de decembrie s-au creat, conform Institutului Naţional de Statistică, 38 de mii de locuri de muncă. Mi-aţi spus: numiţi un roman căruia i-au crescut veniturile in acest Paşte faţă de Paştele trecut. Uitaţi-vă in fluturaşul de salariu, doamna Raluca Turcan. Am ascultat cu foarte multă atenţie şi am răspuns cu foarte multă seriozitate. Am incercat să răspund punctual fiecărei intrebări, tocmai a arăta respectul pentru Parlament şi pentru deputaţi şi senatori. Sper ca de acum incolo să putem să avem un respect reciproc, să nu folosim cuvinte care nu fac cinste acestei tribune. Eu vă asigur că incă ţin la o bună cooperare, sunt deschisă cooperării şi dincolo de critici, aştept proiecte de la dumneavoastră, care să fie salutate de către guvernare, dar mai ales de către romani. Vă mulţumesc!

Comments

comments